Mineritul din bazinele carbonifere ale Gorjului și Văii Jiului (Hunedoara) a fost întotdeauna o sursă de mari afaceri cu statul ale unor intermediari mai mult sau mai puțin interesați de viitorul zonelor, dar și o sursă inepuizabilă de capital electoral.
Unele partide cu mesaje populiste au preferat să le spună angajaților și familiilor acestora ce vor să audă, dar să le ascundă adevărul: acela că, mai devreme sau mai târziu, mineritul se va închide, mai ales că Uniunea Europeană, prin Pactul Verde, și-a propus să închidă toate industriile poluante până la orizontul 2050.
Deci acesta este un adevăr care ar trebuie spus public și direct de toți jucătorii din politică. Dar nimeni n-o face de teamă să nu piardă voturi, mai ales în campaniile electorale.
În plus, unii chiar profită de criza actuală pentru a manipula și mai mult oamenii împotriva adversarilor lor politici, folosindu-se de aceleași minciuni vechi de când lumea de tipul ”aveți grijă, vor să închidă mineritul”.
De exemplu, în loc să le spună gorjenilor adevărul despre CEO, Mihai Weber, șeful PSD Gorj, era preocupat lunile trecute despre cum schimbă Guvernul oameni la conducerea companiei.
”Nu cred că e cea mai potrivită perioadă acum să provoci tot felul de schimbări, fie în Directorat, fie în Consiliul de Supraveghere. N-am nicio treabă, că nici nu știu cine sunt persoanele respective, dar a aduce oameni care nu au nicio tangență cu activitatea de minerit, cu activitatea de energie, să-i pui și să învețe la locul de muncă…, a declarat deputatul, citat de Radio Infinit.
Adevărul este că acest partid a profitat foarte abil de CEO, a folosit compania ca vacă de muls pentru afacerile apropiaților unor baroni PSD și a plasat masiv oameni ”pe pile” în conducerea instituției, fără să fie aproape deloc interesat de cum s-o facă mai sănătoasă economic.
Ba chiar, dacă se poate, să ”sugă” în continuare bani fie de la buget, fie din credite (pe care să plătim toți cu vârf și îndesat), iar de plătit, Dumnezeu cu mila!
Așa se explică de ce același Weber cerea amânarea plății ratelor la împrumuturile făcute de CEO:
”Am depus un amendament la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 12/2020, prin care CE Oltenia primea un ajutor pentru achiziționarea Certificatelor de carbon, care prevede 𝗺𝗼𝗱𝗶𝗳𝗶𝗰𝗮𝗿𝗲𝗮 𝘁𝗲𝗿𝗺𝗲𝗻𝘂𝗹𝘂𝗶 𝗱𝗲 𝗿𝗮𝗺𝗯𝘂𝗿𝘀𝗮𝗿𝗲 𝗮 𝗶̂𝗺𝗽𝗿𝘂𝗺𝘂𝘁𝘂𝗹𝘂𝗶, în sensul extinderii acestuia 𝗹𝗮 𝟮 𝗮𝗻𝗶 (față de 6 luni, așa cum prevede actuala reglementare).
Este o măsură obligatorie, pe care Guvernul ar fi trebuit să o fi adoptat încă de la începutul acestei crize, dacă dorea cu adevărat salvarea acestui obiectiv strategic, vital pentru securitatea energetică a României”, spunea Weber, în aprilie, potrivit ziarului Pandurul.
Citiți cu atenție: omul cerea, practic, faptul ca managementul CEO să nu-și achite datoriile! Dacă un om nu-și plătește ratele la bancă, ea îl execută, dar CEO poate sta liniștită, în viziunea lui Weber!
Această gândire populistă, de stânga, aparent pentru binele oamenilor, a fost una păguboasă și a distrus economia României. Guvernările PSD de tip Văcăroiu, Năstase, Ponta au menținut întreprinderile în boală economică, le-au îndatorat, ele s-au îngropat și mai mult, pierderile le-au plătit toți români și, la final, când erau deja falite, au fost vândute. SIDEX, Petrom sunt doar câteva exemple.
Pe astfel de minciuni s-au câștigat și s-au pierdut alegeri, mai ales în ultimii 10 ani. În paralel, cei care acuzau statul că are de gând să închidă minele nu au făcut nimic pentru a le salva. Au lungit boala, au cerut mereu ajutor la Guvern și au așteptat să treacă anii, doar-doar vor păcăli viața.
Nu întâmplător, iresponsabilitatea lui Weber a fost taxată dur de reprezentanții GreanPeace, faimoasa organizație internațională de mediu:
”Președintele PSD Gorj, deputatul Mihai Weber, a exploatat situația actuală pentru a ataca [1] singura variantă prin care Complexul Energetic Oltenia poate rămâne in viață – reorganizarea companiei într-una viabilă pe termen lung.
Ajutorul de stat de 1,2 miliarde de lei acordat Complexului Energetic Oltenia a avut ca scop salvarea de la închidere a acestei companii cu 13.000 de angajați și peste 40.000 de familii care sunt dependente de activitatea acesteia.
O condiție esențială pentru acordarea ajutorului de stat a fost ca, în termen de 6 luni, Complexul Energetic Oltenia să restituie împrumutul, în caz contrar fiind nevoită să implementeze un program de restructurare ori să fie lichidată. Acest program trebuie să prezinte viabilitatea pe termen lung a companiei, să fie fezabil, coerent și de perspectivă, și să se bazeze pe ipoteze realiste privind desfășurarea activității în continuare în contextul crizei climatice. Din măsurile programului de restructurare amintim – construcția a 3 parcuri fotovoltaice și tranziţia de la folosirea de cărbune la gaze naturale în anumite termocentrale.
Acum luptăm împotriva coronavirus, ar trebui să luptăm și împotriva crizei economice iminente, iar această criză economică trebuie tratată și ca o luptă împotriva crizei climatice.
Considerăm un gest iresponsabil amânarea acestui program. Revenirea la „business as usual” este complet inacceptabilă. Această pandemie arată că trebuie învățate lecții uriașe despre importanța ascultării oamenilor de știință și necesitatea unei acțiuni colective urgente pentru protejarea noastră și a mediului în care trăim.
Declarațiile domnului deputat sunt populiste, lipsite de simțul răspunderii și condamnabile. Amânarea restituirii împrumutului periclitează angajamentele luate față de Comisia Europeană (de a transforma compania intr-una profitabilă și cu emisii reduse) și pune în pericol viitorul oamenilor din Gorj”, scrie în articolul cu titlul:
”Președintele PSD Gorj, deputatul Mihai Weber, atacă transformarea CEO Oltenia într-o companie viabilă”
Pentru a face lumină în acest domeniu și a nu le mai permite politicienilor să se folosească de voturile minerilor și ale familiilor lor, am decis să facem această radiografie jurnalistică despre ce se ascunde de fapt în spatele vorbelor politice și ce se va întâmpla cu mineritul și energia din Oltenia.
La ora actuală, Complexul Energetic Oltenia (CEO), care include termocentralele Turceni și Rovinari (cele mai mari din țară) și exploatări miniere în general de suprafață, prea puține mine subterane, se află în negocieri cu Comisia Europeană pentru un plan de restructurare care să pregătească pentru un altfel de viitor această industrie în care lucrează aproximativ 13.000 de angajați.
De aceea, cum bine spunea și autorul GreanPeace, statul a decis să ajute CEO. Nu pentru a arunca în ea bani ca într-un sac fără fund, ci pentru a o pregăti mai bine pentru un viitor ecologic. Și tot de aceea, conducerea actuală a CEO a ajuns să poată negocia cu Comisia Europeană un acord foarte avantajos.
„Am arătat partenerilor de dialog de la Bruxelles că sursa noastră principală de venituri este vânzarea de energie electrică şi am oferit explicaţii despre strategia de vânzare. Comisia a mai vrut să ştie de ce contractele CEO sunt anuale şi nu multinanuale şi le-am explicat că acest lucru nu a fost posibil din cauza legislaţiei din România. Această legislaţie specifică domeniului este în curs de modificare şi se va încheia la începutul anului viitor. Sigur, acestea sunt întrebări fireşti, mai ales că este un Plan complex care se întinde pe 5 ani şi care presupune un efort financiar de 3,5 miliarde de euro. Dialogul cu Comisia Europeană va continua şi în perioada de notificare, iar eu şi echipa mea suntem pregătiţi să răspundem şi să clarificăm orice întrebare venită de la Bruxelles”, a declarat recent Daniel Burlan, preşedintele Directoratului CE Oltenia.
Planul de restructurare şi decarbonare prevede închiderea etapizată a unor capacităţi de producţie şi exploatări miniere, precum şi externalizarea unor activităţi, potrivit informaţiilor transmise anterior de reprezentanţii CE Oltenia.
Astfel, Complexul Energetic Oltenia are în vedere construcţia a 8 parcuri fotovoltaice la Turceni, Rovinari şi Işalniţa cu o capacitate instalată totală de cca 700 MW, retehnologizarea şi modernizarea microhidrocentralei de la Turceni cu o capacitate instalată de 10 MW şi dezvoltarea de capacităţi noi pe gaze naturale cu o capacitate instalată totală de cca 1.300 MW, la Turceni şi Işalniţa.
Construirea noilor centrale va presupune crearea unor noi locuri de muncă în regiune, dar şi reconversia profesională pentru unii dintre salariaţii companiei.
Importanţa companiei este confirmată în Strategia Energetică a României pentru 2020 – 2030, cu perspectiva anului 2050, document aflat în proces de avizare la Guvern şi care evidenţiază necesitatea implementării Planului de dezvoltare şi decarbonare a CE Oltenia.
”În contextul politicilor europene actuale de decarbonare, care au drept rezultat utilizarea din ce în ce mai redusă a combustibililor fosili şi mai ales a cărbunelui, implementarea Planului de dezvoltare şi decarbonare al CE Oltenia are un rol deosebit în direcţiile strategice de dezvoltare a sectorului energetic, în vederea realizării unei tranziţii realiste şi sustenabile către o producţie de energie electrică cu emisii cât mai reduse de carbon, în speţă, transferul de la capacităţile pe cărbune la cele pe gaze naturale şi surse regenerabile de energie. Acesta reprezintă un proiect de investiţii prioritar în strategia energetică întrucât generează un impact pozitiv asupra emisiilor de CO2 în producerea de energie electrică şi contribuie la asigurarea securităţii energetice şi reducerea dependenţei de resursele energetice externe”, se arată în Strategia Energetică a României, citată de Ziarul Financiar.
Al doilea jucător de pe piața locală a energiei electrice
Complexul Energetic Oltenia este al doilea jucător de pe piaţa locală a energiei electrice, cu o cotă de piaţă de 22%. Importanţa companiei este confirmată în Strategia Energetică a României pentru 2020 – 2030, cu perspectiva anului 2050, document aflat în proces de avizare la Guvern şi care evidenţiază necesitatea implementării Planului de dezvoltare şi decarbonare a CE Oltenia.
Menţinerea CE Oltenia în sistemul energetic naţional este esenţială, printre altele, pentru evitarea sincopelor în alimentarea cu energie electrică şi pentru menţinerea preţului energiei electrice în limite rezonabile, spun reprezentanţii companiei.
Planul de restructurare şi decarbonare a CE Oltenia a fost gândit şi structurat pe o perioadă de cinci ani, perioadă în care compania trebuie să devină viabilă prin eficientizarea operaţiunilor şi trecerea la resurse regenerabile şi mai puţin poluante.
Ce a hotărât Europa și nu știe sau se face că nu știe PSD
UE s-a angajat să atingă neutralitatea climatică până în 2050. Realizarea acestui obiectiv va presupune o transformare a societății și a economiei Europei, care va trebui să fie eficientă din punctul de vedere al costurilor și justă, precum și echilibrată din punct de vedere social.
Realizarea neutralității climatice până în 2050 va constitui o provocare mai mare pentru unele state membre și regiuni decât pentru altele. De exemplu, unele se bazează mai mult pe combustibilii fosili sau au industrii cu emisii ridicate de dioxid de carbon care asigură locuri de muncă pentru un număr semnificativ de persoane.
UE a introdus un mecanism pentru o tranziție justă pentru a oferi sprijin financiar și tehnic regiunilor care sunt cel mai mult afectate de trecerea la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Acest mecanism va contribui la mobilizarea a cel puțin 100 de miliarde EUR în perioada 2021-2027 în sprijinul:
- oamenilor și comunităților, facilitând oportunitățile de angajare și recalificarea, îmbunătățind eficiența energetică a locuințelor și combătând sărăcia energetică
- întreprinderilor, făcând în așa fel încât tranziția către o tehnologie cu emisii reduse de dioxid de carbon să devină atractivă pentru investiții, furnizând sprijin financiar și investind în cercetare și inovare
- statelor membre și regiunilor, investind în noi locuri de muncă verzi, transport public durabil, conectivitate digitală și o infrastructură pentru energia curată
”Guvernul condus de Ludovic Orban a injectat cei mai mulţi bani în CE Oltenia”
Invitat la interviurile LUMEALIBERA.ro și ZIARISTII.com, Gheorghe Pecingină, secretar de stat în Ministerul Finanțelor și totodată gorjean, a explicat în detaliu care este, de fapt, adevărul despre CEO. El a demontat acuzațiile PSD cum că ”PNL va da oameni afară”, spunând dimpotrivă că va angaja.
-
”Când vorbim de restructurare în general toată lumea se gândeşte la disponibilizări, la plecări masive de personal. Nu este nimic adevărat. Guvernul condus de Ludovic Orban a injectat cei mai mulţi bani în Complexul Energetic Oltenia (CEO) din ultima perioadă. Şi când zic ultima perioadă mă gândesc de 20 de ani încoace. 0,01% din PIB a fost dat la începutul anului – 241 de milioane de lei – a fost daţi CEO pentru a-şi plăti certificatele de carbon. Bani de la bugetul ăsta atât de șubrezit, sub formă de ajutor de stat, aprobat de Comisia Europeană.
- Suntem momentul de faţă în discuţii cu CE pentru un plan de restructurare, cuvântul e prea dur de restructurare pentru că impune şi retehnologizare, aşa cum spuneam. Pe noi ne interesează investiţiile, să investim pentru că vrem o CEO competitivă pe piaţa Europeană de Energie. Nu ne interesează să o închidem, din contră, vrem să-i creăm un viitor. Aşa cum spuneaţi, UE ne impune anumite norme de poluare. Şi avem grijă ca la CEO, să se respecte în cinci ani de zile aceste norme de poluare.
- Dacă vor fi plecări din CEO, acestea vor fi pe cale naturală pentru că în perioada următoare (următorii 2 ani) 5.000 dintre angajaţii CEO vor ieşi la pensie. Din contră, vom fi nevoiţi să angajăm! Problema managementului de la CEO în momentul de faţă este să găsească specialişti, pentru că specialiştii s-au creat la locul de muncă de-a lungul timpului. Nu mai există acele şcoli profesionale care specializau oameni. În Gorj erau foarte multe, erau liceele industriale care specializau oamenii strict pentru CEO.
- Facem angajări, clar! În mod concret, acum sunt angajaţi 60 de tineri de până în 29 de ani din judeţul Gorj, şi-au depus dosarele pentru a fi angajaţi la CEO.
- Asta e cuprins în planul pe care îl negociem acum cu Comisia Europeană şi cred că până la sfârşitul anului va fi finalizat pentru că CEO – spun că negociem pentru că din comisia de negociere fac parte şi reprezentanţi ai Ministerului de Finanţe, ai CEO, ai Ministerului Economiei, Consiliul Concurenţei – discuţiile sunt destul de avansate şi vom primi undă verde pentru ceea ce ne dorim la CEO. Asta presupune inclusiv parcuri de panouri fotovoltaice, energie alternativă, grupuri pe gaz şi treptat-treptat energia cu combustibil fosil să fie doar o cotă limitată în piaţă.
- Asta se întâmplă şi în Germania, şi în Polonia. În momentul de faţă, peste 10.000 de gorjeni lucrează în Complexul Energetic Oltenia. Sunt în total 13.000 de angajaţi, dar sunt 3.000 din Mehedinţi şi Dolj. Deci, 10.000 reprezintă ceva, pe lângă industria conexă, cei care asigură mentenanţă, şi alte lucruri. Îi avem în vedere şi pe aceştia în perioada următoare, pentru că urmează, aşa cum spuneam, retehnologizare.
- O investiţie în retehnologizare care nu a mai fost făcută de foarte mult timp. În CEO se lucrează pe tehnologia din anii 70-80 importată din Germania. Liniile tehnologice sunt prevăzute cu un anumit număr de oameni. De asta se fac şi foarte multe accidente de muncă pentru că omul îşi desfăşoară o activitate dublă sau tripă de multe ori, faţă de ceea ce era prevăzut în normativ.
Detalii, AICI
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
– Comandat de: Partidul NAȚIONAL LIBERAL (P.N.L.) – Filiala județeană Gorj
– Executat de: Macondo Gabo Press S.R.L. – Portal: lumealibera.ro
– C.U.I. mandatar financiar: 11200025
[…] Va fi închis sau nu? Adevărul despre viitorul Complexului Energetic Oltenia (CEO) […]