Un cunoscut economist avertizează că nu e indicat “să dăm vină pe Covid” pentru neperformantele economice

"Deficitul ne dezvăluie faptul că deşi producem cantităţi importante de cereale,legume şi fructe, importăm cantităţi şi mai mari de alimente deoarece nu avem capacitata procesării în ţară a producţiei agricole" mai spune fostul ministru de stat în guvernul Nicolae Văcăroiu
0
446
Mircea Coşea, doctor în ştiinţe economice

“În această atmosferă tensionată, marcată  de incertitudini şi de nesiguranţa zilei de mâine a mai venit o veste rea care însă, anunţă o certitudine, aceea a iminentei crize economice care ne va afecta în viitorul apropiat.”, atenționează economistul  Mircea Coşea, aflăm de pe site-ul zf.ro

 

 

Veştile rele încep dă ne domine şi să ne stresează din ce în ce mai mult. Cresc zilnic numărul de îmbolnăviri şi de decese, nu mai sunt paturi la ATI dar nici la morgă.Fără îndoială, suntem în stare de război şi încă nu ştim, când, cum sau dacă vom ieşi invingători.

 

“Stirea vine de la Institutul Naţional de Statistică printr-un comunicat recent care arată că în luna septembrie a acestui an avem un deficit comercial de 13 miliarde de euro , adică 6% din PIB. Exporturile lunare au rămas pe minus iar importurile au avansat cu 4 procente” mai spune sursa.


“Pragul de 1,5 miliarde euro deficit lunar a fost depăşit din nou, la fel ca în luna august, iar tendinţa consemnată în T3 2020 a fost una de reluare a creşterii deficitului comercial faţă de anul precedent, după ce în iulie se părea că vom reuşi să limităm trendul de majorare semnificativă, declanşat în condiţii de pandemie.”

“S-a menţinut şi dependenţa periculoasă pe care schimburile noastre externe o au preponderent faţă zona comunitară, ceea ce ne face să depindem aproape exclusiv de situaţia economiei câtorva ţări dezvoltate occidentale.Astfel, pe primele nouă luni din 2020, schimburile cu ţările din UE au fost de 32,92 miliarde euro la export şi 42,37 miliarde euro la import (aproximativ 73% din total atât la exporturi, cât şi la importuri).”

“La schimburi extracomunitare, s-au înregistrat exporturi doar de 11,90 miliarde euro şi importuri de 15,50 miliarde euro (circa 27% din total la exporturi şi la importuri). Au rezultat, astfel, solduri negative de circa -9,5 miliarde euro în schimburile cu ţările din UE şi de -3,6 milliarde euro pe relaţiile extracomunitare.”

Mircea Coşea: “De ce consider această situaţie ca fiind o veste extrem de rea, prevestitoare a unei crize iminente?”

Iată de ce : deficitul balanţei comerciale, structura sa la import şi export  şi mai ales trendul crescător al acestuia dezvăluie existenţa unei probleme mai grave decât cea a efectelor negative pe care le generează criza covid-19. Dezvăluie o problemă structurală a economiei care ar fi explodat şi în absenţa pandemiei. Aceasta a funcţionat nu ca generator al crizei ci doar ca ” accelerator” al apariţeie acesteia.

Deficitul ne dezvăluie faptul că deşi producem cantităţi importante de cereale,legume şi fructe, importăm cantităţi şi mai mari de alimente deoarece nu avem capacitata procesării în ţară a producţiei agricole.

Ne mai arată că după ce ne-am distrus industria petro-chimică suntem nevoiţi să importăm mari cantităţi de îngrăşăminte şi insecto-fungitive. Însfîrşit, ne mai arată că nu producem în ţară tractoare şi maşini agricole deşi suntem o ţară cu mare potenţial agricol, că dezvoltăm sectorul construcţiilor dar nu mai producem în România niciun metru de oţel-beton.

Balanţa comercială arată starea de sănătate sau de boală a economiei iar existenţa deficitului comercial arataă garadul de dependenţă şi de îndatorare faţă de exterior, cu implicaţii vitale asupra siguranţei şi securităţii naţionale.

Actuala situaţie ne conduce la concluzia că România are o economie slab dezvoltată, raportată la parametrii europeni, că are o structură industrială apropiată de stadiul doi manufacturier al revoluţiei industriale ,cu un nivel inferior mediei europene de creare a valorii adăugate, că are un consum bazat pe îndatorarea internă şi externă.

Creşterea deficitului comercial duce la creşterea gradului de îndatorare la dobânzi mari, depreciază cursul leu/euro, reduce nivelul colectărilor la buget , afectează negativ programele investiţionale şi prejudiciază capacităţii de plată a salariilor şi pensiilor.

Toate aceastea înseamnă criză.

Interviul integral aici

Leave a reply