duminică, iulie 21

Parlamentul European şi-a adoptat poziţia de negociere privind bugetul UE pe 2024

0
1543

Parlamentul European, reunit în plen la Strasbourg, şi-a adoptat miercuri cu 424 de voturi pentru, 101 împotrivă şi 102 abţineri poziţia de negociere privind bugetul UE pentru 2024.

Prin rezoluţia adoptată, eurodeputaţii solicită majorări financiare semnificative pentru programul de cercetare Orizont Europa, Erasmus+, acţiunile climatice, infrastructura de transport, vecinătatea UE şi ajutorul umanitar şi au reinstituit creditele la toate liniile bugetare reduse de Consiliul UE din propunerea de buget a PE.

Siegfried Mureşan, care este coraportor pentru bugetul UE pe 2024 din partea PE alături de letonul Nils Usakovs (S&D), a explicat luni înaintea votului, într-un briefing pentru jurnaliştii români, care sunt priorităţile legate de bugetul pe anul viitor ale PE.

„În ansamblu, pe tot bugetul Uniunii Europene pe anul următor există o rezervă bugetară de 800 de milioane de euro. Noi, Parlamentul European, propunem (…) utilizarea unei părţi din această rezervă pentru linii bugetare unde cererea a fost mai mare decât resursele în trecut, linii bugetare care vor face Europa mai puternică şi mai tangibilă pentru oameni”, a explicat el.

„Propunem alocarea în total a 598 de milioane de euro în plus, din această rezervă, 598 de milioane de euro în plus faţă de proiectul de buget al Comisiei Europene. Deci, din 800 de milioane spunem ca 200 de milioane să rămână în rezervă dacă se mai întâmplă ceva neprevăzut, iar 598 să le alocăm. Bugetul Uniunii Europene pe anul următor, în viziunea Parlamentului European, are cinci mari priorităţi, toate şi în interesul României”, a afirmat Siegfried Mureşan.

Prima dintre acestea reprezintă bani în plus pentru cercetare şi inovare, 100 de milioane „pentru ca Europa să fie cât mai competitivă, cât mai puternică, bazată pe inovare, inclusiv cercetare în domeniul medical şi cercetare în domeniul combaterii schimbărilor de climă”, informează agerpres.

Cea de-a 2-a prioritate a PE este reprezentată de investiţiile în infrastructura de transport.

Propunem alocarea a 100 de milioane de euro în plus pentru proiecte de infrastructură, în special ca urmare a războiului din Ucraina. Aici România ar putea beneficia de finanţare pentru proiecte de infrastructură ce au legătură cu situaţia generată în Ucraina, cu necesarul crescut de transport de pe teritoriul României, inclusiv transport general de bunuri”, a explicat el, referindu-se în mod explicit la „tranzitul de cereale, care generează de asemenea nevoia unei infrastructuri de transport crescute”.

A treia prioritate este reprezentată de bursele Erasmus pentru studenţi, care ar urma să beneficieze, potrivit poziţiei PE de negociere, tot de o suplimentare de 100 de milioane de euro.

„Aici cererea a fost întotdeauna mai mare în ultimii ani decât sumele disponibile şi obiectivul meu este foarte clar: fiecare student care doreşte să facă un program de studii în alt stat membru al Uniunii Europene, cu burse Erasmus, să poată face, să nu mai fie un program limitat, unde răspunsul pentru studenţi să fie ‘Da’ sau ‘Nu’. Răspunsul UE trebuie să fie ‘Da’ pentru toţi studenţii care doresc să studieze în altă ţară, cu o bursă a Uniunii Europene”, a pledat Mureşan.

Cea de a 4-a prioritate de finanţare pentru PE sunt tinerii fermieri.

„Noi considerăm că în ultimii ani, mai ales în tranziţia spre o economie verde, fermierii au trebuit să se adapteze mult, au trebuit să facă faţă multor noi reguli, chiar şi birocraţiei. Este vorba despre reguli noi ce privesc limitarea emisiilor la nivelul agriculturii, un proces necesar pentru tranziţia spre economie verde, dar trebuie să păstrăm sprijinul european pentru fermieri şi trebuie să sporim atractivitatea sectorului agricol printre tineri, să-i atragem în mediul rural. De aceea propunem o creştere a finanţării pentru tineri fermieri cu 40 de milioane de euro”, a mai spus raportorul general pentru bugetul pe anul viitor al UE.

Cea de a 5-a prioritatea vizată de PE este instituţia procurorului şef european (EPPO), unde Siegfried Mureşan a propus o creştere a bugetului cu aproximativ 17 milioane de euro, „astfel încât să poată angaja în total aproximativ 100 de noi colaboratori, o parte importantă dintre aceştia fiind procurori, procurori delegaţi care să investigheze frauda şi neregulile cu fondurile europene”.

„Considerăm această alocare nu o cheltuială pentru Uniunea Europeană, ci o investiţie, şi anume o investiţie foarte bună, fiindcă prejudiciul creat bugetului Uniunii Europene prin nereguli şi fraudă poate fi recuperat printr-o acţiune amplă, printr-o instituţie a procurorului şef european puternică, robustă, cu suficiente capacităţi pentru a investiga şi ancheta frauda cu fonduri europene, oriunde apare”, a afirmat Siegfried Mureşan.

Votul în plen de miercuri a dat startul unei perioade de trei săptămâni de discuţii de conciliere cu Consiliul UE, cu scopul de a ajunge la un acord în timp util pentru ca bugetul de anul viitor sa fie votat de PE şi promulgat înainte de sfârşitul anului 2023.

Leave a reply