Tăriceanu, după Dragnea. DNA cere președintelui Iohannis aviz pentru urmărirea penală a fostului lider ALDE în afacerea șpăgii Microsoft

Călin Popescu Tăriceanu a intrat la coșul de istoriei al politicii, partidul său ALDE nereușind să mai intre în Parlament, iar acum vin din urmă probleme penale.

Astfel, DNA îi cere președintelui României să aprobe avizul de urmărire penală pentru începerea anchetei în cazul fostului lider ALDE, dosar care trenează de ani buni din cauza imunității parlamentare de care a beneficiat Tăriceanu.

Pentru că era parlamentar, DNA a mai cerut, în 2018, avizul Parlamentului în același dosar privind luare de mită, dar majoritatea PSD, ALDE și Pro România a refuzat să dea acordul pentru cercetarea penală a fostului lider al Senatului României la acea vreme, în cazul șpăgii de la Microsoft.

Tăriceanu este acuzat că a luat mită două milioane de euro pe vremea când era prim-ministru, adică 10% dintr-un contract de 20 de milioane pentru licenţe software Microsoft. Tăriceanu ar fi primit mita pentru a efectua plățile aferente contractului din 2004 privind dotarea calculatoarelor din școli cu licențe Microsoft.

Potrivit surselor consultate de G4Media.ro, dosarul nu a fost instrumentat în baza protocoalelor dintre SRI și Parchete, ci pe ancheta clasică, cu denunțuri și documente.

În dosar au fost puşi deja sub învinuire doi intermediari.

Solicitarea de avizare a fost înaintată Parchetului General, care trebuie să o trimită Parlamentului, prin ministrul Justiţiei.

Contractul comercial de închiriere licenţe Microsoft a fost încheiat la data de 15 aprilie 2004 de către Guvernul Adrian Năstase și a fost extins ulterior pentru produse educaţionale Microsoft. Pentru plata facturilor la acest contract, în perioada 2005 – 2008, fostul prim-ministru Tăriceanu ar fi primit mită.

”Contractul cadru de licenţiere Microsoft s-a încheiat cu încălcarea dispoziţiilor legale privind achiziţiile publice, invocându-se în mod nereal calitatea de unic distribuitor a Fujitsu Siemens Computers, la un preţ cu cel puţin 40% mai mare faţă de preţul real, având la bază un necesar nefundamentat.

Extensia cu privire la produse educaţionale s-a realizat, de asemenea, cu încălcarea dispoziţiilor legale privind achiziţiile publice, având în vedere că obiectul contractului cadru viza licenţele pentru administraţia publică, Fujitsu Siemens Computers nu era distribuitor de produse educaţionale, iar de discount-ul acordat de firma Microsoft în considerarea Guvernului României au beneficiat firmele private.

Mai mult, conform scrisorilor de confort şi biletelor la ordin emise, Guvernul Român garanta creditul, în timp ce firma Fujitsu Siemens Computers, care susţinea că a venit cu oferta de finanţare, nu depunea nici măcar garanţie de bună execuţie a contractului.

Din cercetările efectuate rezultă că din cele 54 milioane de dolari achitate de Guvernul României în baza contractului cadru şi a extensiei din luna noiembrie 2004, suma de 20 milioane de dolari reprezintă comisioane pretinse de persoanele implicate în derularea proiectului din cadrul Guvernului României, din ministerele și societăţilor implicate”, arăta DNA într-un comunicat din 2014.

Călin Popescu Tăriceanu și Liviu Dragnea au fost liderii politici care au declanșat atacul la statul de drept și la justiție, după alegerile parlamentare de acum 4 ani, câștigate categoric de PSD și ALDE.

Cei doi au dat undă verde celebrei Ordonanțe 13, scrise de Florin Iordache, fost ministru al Justiției, și aprobate de fostul premier PSD Sorin Grindeanu.

Protestele masive ale românilor au blocat OUG 13, dar vreme de trei ani după aceea, guvernarea PSD-ALDE nu a făcut altceva decât să încerce alte căi, prin ordonanțe și legi, prin care să anuleze condamnările penale și să prevină noi sentințe judecătorești definitive.