luni, septembrie 27

„Tabăra Cîțu” va încerca să blocheze două săptămâni moțiunea de cenzură

0
67

PNL a cerut luni Birourilor Permanente Reunite ale Parlamentului un termen de două săptămâni pentru verificarea semnăturilor de pe moțiunea depusă de senatori și deputați USR-PLUS și AUR.
Cel care a depus la Birourile Permanente ale Camerei Deputaților și Senatului o cerere oficială de verificare a semnăturilor de pe moțiunea de cenzură a USR-PLUS a fost Daniel Fenechiu, liderul grupului PNL din Senat.

Acesta se află la cel de-al treilea mandat de senator. Pe primul l-a obținut pe lista PP-DD („partidlu OTV”), formațiunea populistă înființată de Dan Diaconescu. Ulterior, Daniel Fenechiu a trecut la PNL, care i-a mai asigurat două mandate de senator, în 2016 și 2020.


• Calcule simple
Liberalii din „tabăra Cîțu” reclamă faptul că unele semnături nu sunt în original, altele ar fi cu ștersături, iar unii parlamentari semnatari ai moțiunii nu se aflau în țară pentru a putea semna.
Aceiași liberali, însă, nu au dispus verificarea nominală, astăzi, a veridicității celor 122 de semnături, în condițiile în care toți cei 122 își susțin inițiativa de a demara moțiunea de cenzură.
USR-PLUS și AUR resping acuzațiile celor din PNL-Cîțu și spun că „tabăra Cîțu” din PNL că vrea să tragă de timp.

Dacă tactica taberei PNL-Cîțu va fi impusă în Birourile Permanente Reunite cu ajutorul PSD și al UDMR, atunci procedura introducerii moțiunii de cenzură ar fi „înghețată” până pe 20 septembrie, iar votarea moțiunii în plenul reunit al Parlamentului nu ar putea fi dat mai devreme de 28 septembrie. Adică, la trei zile după Congresul PNL, la care premierul Florin Cîțu speră să devină președintele partidului!
Funcția de prim-ministru („cel care împarte banii”) e condiderată a fi cel mai important atu al lui Florin Cîțu în bătălia cu actualul președinte al PNL, Ludovic Orban.

Document depus de catre senatorul liberal Fenechiu

„CATRE,
BIROURILE PERMANENTE ALE CAMEREI DEPUTAȚILOR ȘI SENATULUI
Având în vedere:
– Moțiunea de cenzură intitulată ”Demiterea Guvernului Cîțu, singura șansă a României de a trăi!” inițiată în temeiul art. 113 din Constituția României și al art. 93 din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului, de către senatori și deputați aparținând Grupului Parlamentar al Partidului Uniunea Salvați România și Grupului Parlamentar al Partidului Alianța pentru Unirea Românilor, a fost înregistrată la Biroul Permanent al Senatului sub nr. 1240 din data de 3 septembrie 2021;
– Prevederile art. 113 alin. (2) din Constituția României: ”(2) Moţiunea de cenzură poate fi iniţiată de cel puţin o pătrime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor şi se comunică Guvernului la data depunerii.”
– Prevederile art. 94 din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului potrivit cărora:
”(1) Moţiunea de cenzură iniţiată de cel puţin o pătrime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor se prezintă birourilor permanente şi se comunică Guvernului de către preşedintele Camerei Deputaţilor, în ziua în care aceasta a fost depusă. Moţiunea de cenzură se prezintă în şedinţa comună a celor două Camere în cel mult 5 zile de la data depunerii.
(2) Dezbaterea moţiunii de cenzură are loc după 3 zile de la data când a fost prezentată în şedinţa comună a celor două Camere.
(3) Data şi locul şedinţei comune, împreună cu invitaţia de participare, se comunică Guvernului de către preşedintele Camerei Deputaţilor, cu 24 de ore înainte ca aceasta să aibă loc.”
– Convocarea Birourilor permanente reunite pentru data de 6 septembrie 2021 în scopul prezentării moțiunii de cenzură sus menționate,
Solicităm Birourilor Permanente ale Camerei Deputatilor si Senatului ca anterior prezentării şi comunicării către Guvern a moţiunii de cenzură şi anterior stabilirii unui calendar pentru dezbaterea moţiunii de cenzură, să dispună verificarea prin Birourile permanente ale fiecărei camere, a îndeplinirii condiţiilor procedurale stabilite de Constituţie şi de Regulamentul activităţilor comune, pentru exercitarea acesteia de către senatori şi deputaţi, după cum urmează:
1. Sub aspect procedural, solicităm Birourilor permanente reunite să dispună anterior prezentării moţiunii de cenzură, verificarea condiţiei de validitate a moţiunii de cenzură, constând în numărul minim de semnături ale iniţiatorilor.
Potrivit prevederilor art. 113 din Constituţie, moţiunile de cenzură nu pot fi initiate decât de cel puţin o pătrime din numărul total al senatorilor şi deputatilor ca o condiţie ad validitatem.
În urma lecturării listelor de semnături ataşate de iniţiatori moţiunii de cenzură se observă următoarele aspecte de neregularitate:
• Mai multe semnături nu sunt prezentate în original, ci fotocopiate / scanate neîndeplinind cerinţa de semnătură olografă în original în dreptul numelui – prenumelui initiatorului (cel putin 12 semnături scanate, de ex. semnăturile de la pozitiile 60, 62 şi 72)
• Unele semnături sunt redate cu ştersături ori corecturi efectuate direct pe text, prin suprapunerea unor linii corectoare (ex. pozitiile 43 si 44);
• Există indicii temeinice că mai multe semnături ale unor senatori si deputati iniţiatori ai moţiunii de cenzură nu corespund cu semnăturile aceloraşi parlamentari din listele de semnături pentru prezenta acestora la şedinţele de plen ale fiecărei camere/la şedinţele comisiilor. Este vorba de semnături total diferite de cele folosite de aceiaşi parlamentari în listele de prezenţă, ceea ce pune sub semnul întrebării veridicitatea şi realitatea acestor semnături şi implicit numărul obligatoriu de semnături cerut de Constituţie pentru depunerea unei moţiuni de cenzură.
• Din informatiile publice, unii parlamentari semnatari ai moţiunii nu se aflau în ţară pentru a putea semna moţiunea de cenzură personal, în original.
Învederăm Birourilor permanente reunite că o moţiune de cenzură nu poate fi depusă fără numărul minim necesar de semnături, prin urmare verificarea numărului şi a autenticităţii semnăturilor este o obligaţie legală prealabilă etapei de prezentare si de comunicare a moţiunii de cenzură. Verificarea numărului de semnături, precum şi a titularului semnăturii este importantă şi din perspectiva verificării unei alte conditii constitutionale de validitate care prevede limitarea numărului de moţiuni de cenzură care pot fi initiate de parlamentari. Astfel, dacă moţiunea de cenzură ar fi respinsă, deputatii şi senatorii care au semnat-o nu mai pot iniţia o altă moţiune în aceeaşi sesiune parlamentară.
Semnătura olografă a fiecărui initiator trebuie evidenţiată în lista de semnături care însoţeşte moţiunea de cenzură, în original şi fără ştersături sau corecturi de natură să reflecte lipsa sau revocarea consimţământului iniţiatorului. Semnătura olografă a fiecărui initiator trebuie să fie rezultatul grafic al unei execuţii personale a titularului şi să îndeplinească cerinţele stabilite prin art. 268 alin. (1) din Codul de procedură civilă: ”semnătura unui înscris face deplină credinţă, până la proba contrară, despre existenţa consimţământului părţii care l-a semnat cu privire la conţinutul acestuyia. Dacă semnătura aparţine unui funcţionar public, ea confer autenticitate acelui înscris, în condiţiile legii”
Întrucât prevederile Regulamentului activităţilor comune se completează cu prevederile aplicabile din Regulamentul Camerei Deputatilor si din Regulamentul Senatului, considerăm că sub aspect procedural, pentru verificarea existenţei şi a numărului semnăturilor iniţiatorilor moţiunii de cenzură, sunt incidente şi :
* prevederile art. 168 alin. (2) din Regulamentul Senatului potrivit cărora: Preşedintele Senatului nu va supune dezbaterii moţiunile simple care nu îndeplinesc cerinţele prevăzute de art. 166 (ns. inclusiv cerintele de la art. 166 alin. 2 privind numărul minim de de iniţiatori – o pătrime din numărul senatorilor).
* prevederile art. 189 alin. (4) din Regulamentul Camerei Deputatilor potrivit cărora: (4) Preşedintele Camerei nu va lua în considerare moţiunile simple care nu îndeplinesc cerinţele prevăzute la alin. (1) şi nici pe cele care vizează finalităţi specifice moţiunii de cenzură.( ns. inclusiv cerintele privind numărul minim de de iniţiatori)
Pe cale de consecinţă, nici Birourile permanente reunite nu ar trebui să încuviinţeze prezentarea, comunicarea catre Guvern si dezbaterea unei moţiuni de cenzură care nu întruneşte condiţiile constituţionale si regulamentare ad validitatem în privinţa numărului minim de semnături ale iniţiatorilor.
În considerarea aspectelor procedurale sesizate mai sus şi neconforme cu Constitutia si cu prevederile regulamentare pentru exercitarea unei moţiuni de cenzură, solicităm Birourilor permanente reunite acordarea unui termen de 2 săptămâni pentru verificarea îndeplinirii conditiilor ad validitatem ale moţiunii de cenzura depuse de senatori si deputati USR si AUR.
Solicităm ca verificarea numărului minim necesar de semnături, precum si a autenticităţii semnăturilor iniţiatorilor prin metoda comparării semnăturilor iniţiatorilor din lista de semnaturi anexata motiunii de cenzură cu semnătura acelorasi parlamentari de pe alte înscrisuri precum lista de prezenta la sedintele de plen/ plen reunit/ comisii.
Doar după verificarea îndeplinirii conditiilor ad validitatem cerute de Constitutie pentru iniţierea unei moţiuni de cenzură, Birourile permanente reunite pot proceda la prezentarea moţiunii, comunicarea ei Guvernului precum şi la stabilirea calendarului de dezbatere a moţiunii.”

Leave a reply