sâmbătă, februarie 15

Statele Unite la răscruce de drumuri

2
2041

La începutul lunii Noiembrie 2020 vor avea loc alegeri in SUA pentru postul de președinte, pentru cele 435 posturi de deputați și pentru 33 din cele 100 de posturi de senatori. Importanța acestor alegeri este legată de posibilitatea realegerii actualului Președinte Donad Trump pentru o a doua perioadă de patru ani. În cei patru ani care au trecut până acum Președintele a modificat substanțial atât activitatea politică internă cât și pe cea internațională și anume într-un mod care a dus la scindarea societății americane în – cel puțin – două tabere – în parte – cu atitudini dușmănoase una față de cealaltă și la slăbirea poziției USA în lume. Continuarea cu încă patru ani a președenției Trump ar duce la o catastrofă pentru America, spune renumita publicație The New York Times.

Donald Trump se prezintă ca un bărbat matur (76 de ani), voinic, în perfectă formă fizică: el joacă golf cel puțin o zi pe săptămână. Se manifestă foarte convingător în tot ceea ce face și pe fața lui se poate citi hotărârea de a nu accepta nici-o replică, nici-un răspuns potrivnic, nici o preluare de răspundere pentru evenimentele care au avut loc în timpul Președenției lui. Un dialog cu dânsul este aproape imposibil fiindcă nu acceptă nicio părere care diferă de a sa sau nu cunoaște detalii ale problemei în discuție. În acest caz improvizează, citează surse de informații problematice – de cele mai multe ori pur si simplu fanteziste – și oferă date care încă de la prima analiză se dovedesc a fi false, a fi minciuni. Ziarul The Washington Post și-a făcut o datorie din a nota fiecare dintre afirmațiile false ale președintelui și a ajuns la peste 20.000, cu o frecvență – în ultimul timp – de peste 20 asemenea false informații/minciuni în fiecare zi! Uneori purtătorul de cuvânt al Președintelui încearcă să mai ofere o interpretare cât de cât plauzibilă a afirmațiilor acestuia dar și acestea se dovedesc a fi nu chiar conforme cu adevărul. Așa s-a ajuns la acceptarea în politica americană a adevărurilor alternative, o denumire voalantă în spatele căreia se ascund minciuni curate!

Comportamentul Președintelui oferă dovada unei personalități foarte puternice, foarte energice și cu foarte multă inițiativă. Aceaste caracteristici atrag pe mulți americani, și ei cu aceleaș trăsături de caracter: dinamici, activi. Diferența constă în aceea că acțiunile Președintelui trebuie să fie efective pe plan național și internațional planuri pe care cei mai mulți americani nu le cunosc, nu le urmăresc, fiind în afara întereselor lor zilnice, locale. Alegătorii lui Trump se lasă impresionați de dinamica lui fără să urmărească rezultatele acestei dinamici, de multe ori sub așteptări sau contrare fie constituției fie principiilor politicii care a făcut din SUA țara conducătoare a lumii.

Un alt punct de atracție îl constituie aparentele rezultate financiare ale carierei sale profesionale: după propiile sale afirmații, Donald Trump ar fi pornit cu un împrumut de 1 milion dolari dat de tatăl sau și ar fi ajuns la o avere de 10 miliarde de dolari. Un asemenea rezultat fascinează pe americani, care au o orientare foarte puternică către achiziționarea unei averi personale. Numai că presa americană – foarte decisivă în stabilirea adevărului – cotează averea lui Donald Trump la numai 2.5 miliarde dolari (revista Forbes, ediția din august 2020) iar Bloomberg LLC – o mare companie americană de informații economice – stabilește că Trump a pornit cu 300 de milioane de dolari, dați de tatăl său și – fiindcă a ajuns acum la numai 2.5 miliarde de dolari – a realizat o performanță economică mai slabă decât media cursului acțiunilor americane. Cu alte cuvinte, dacă Trump nu ar fi făcut nimic cu banii dați de tatăl său decât să cumpere acțiuni, ar fi avut acum o situație finanicară mai bună. Asta nu este dovada unei activități pline de succes, așa cum cred alegătorii lui Trump, ci din contră! Și mai este și o inexactitate, o falsă informație sau o minciună, cum vreți să-i spuneți. Erori de acest gen, care se produc zilnic și sunt prezentate de fiecare dată cu mult aplomb, fac imposibilă stabilirea unor relații de colaborare cu persoana Donald Trump, pe a cărui cuvânt nu poți să pui o bază. Dacă la aceasta se consideră și faptul că companiile lui Trump – nu Trump personal, ci companiile lui – au dat faliment de 5 ori, părerea că Trump ar fi un manager financiar plin de succes rămâne un vis neconfirmat de realitate.

În urmă cu patru ani Trump își făcea reclamă atât cu virilitatea (ce caută virilitatea în activitatea politică?!)  cât și cu inteligența sa naturală: el ar fi un geniu stabil. Nu a precizat nicio dată ce înțelege el prin stabil, dar a dovedit că adjectivul genial nu i se potrivește de loc: el se comportă grobian, jignește oamenii cu care are de a face, chiar și pe șefii statelor aliate cu USA și dovedește o lipsă crasă de cunoștințe generale în domenii ca sănătatea publică, cercetarea științifică, în tehnică și în diplomație, îi lipsește complect empathia. Este adevărat că multe dintre inițiativele – aproape zilnice – ale Președintelui american sunt originale – în USA originalitatea este foarte prețuită – dar ele contravin de multe ori fie constituției americane, fie acordurilor internaționale, care stau la baza relațiilor între state. Din aceste cauze multe din inițiativele sale nu sunt binevenite, creează conflicte, nu pot fi aplicate sau – dacă sunt aplicate – duc la schimbări nedorite a situației economice sau politice existente.

Explicația pentru aceste probleme se poate găsi în biografia lui Donald Trump: el posedă numai o diplomă de bachelor în economie – ceea ce ar corespunde în inginerie cu gradul de subinginer! – și este singurul președinte american care nu a activat fie ca militar fie ca funcționar – de preferat funcționar superior – în administrația americană. Din aceste cauze atât cunoștințele lui teoretice generale cât și experiența practică în administrarea complexului aparat de stat american sunt total deficitare: el, pur și simplu nu înțelege cum funcționează acesta și de aceea dă cu oiștea în gard aproape la fiecare inițiativă pe care o are. Consecința și mai gravă este că Donald Trump coboară nivelul de activitate a statului american la nivelul unui bachelor: spre comparație, premierul german Angele Merkel posedă titlul de doctor în fizică atomică! Este un cu totul alt nivel de înțelegere și de acțiune!

Una dintre aceste inițiative „originale” a fost aceea de a construi un zid de cca. 2500 Km lungime la granița cu Mexico, pentru a controla imigrația ilegală din țările la sud de USA. Parlamentul american a considerat această acțiune ca fiind inutilă și nu a prevăzut fonduri în buget. Atunci Trump a ordonat Departament of Defence (Ministerul Apărării) să reducă programul de construcții militare și să cedeze o parte din fonduri pentru construirea zidului: acesta este o acțiune ilegală, fiindcă numai Congresul american este cel care decide care proiecte ale Președintelui vor fi finanțate și care nu. A lua banii de la un proiect și al folosi pentru un altul așa ceva nu este admisibil în USA!

Donald Trump refuză să primească informații de la excelentele servicii de specialitate americane și culege actualitățile zilei din reportajele TV, mai ales ale postului Fox News, prin tradiție apropiat partidului Republican. Informarea sa dintro singură sursă duce la o cunoaștere numai parțială – de multe ori deformată – a realității, fără datele specifice care ar trebui să susțină orice informație. Aceasta duce la situația neplăcută atât pentru Trump cât și pentru reporterii delegați pe lângă Casa Albă, care trebuie să cunoască amănunte. Necunoscând nici cel puțin detaliile mai importante Trump se vede nevoit să improvizeze: sau repeta de mai multe ori câte o propoziție care conține cuvântul – preferat lui – tremendous (minunat) – în legătură cu orice: realizarile guvernului sunt „tremendous”, relațiile lui cu toate lumea sunt „tremendous” și chiar și acțiunile guvernului american împotriva Covid 19 sunt „tremendous” cu toate că numărul de îmbolnăviri raportat la 1000 de locuitori este cel mai mare din lume! Sau inventează date despre care a doua zi nu-și mai aduce aminte și le neagă, atunci când i se cer lămuriri.

Medicii psihologi s-au sesizat de faptul că vocabularul utilizat de Presedinte s-a redus substanțial în comparație cu cel folosit de el în urmă cu 20 de ani și – analizând multe apecte ale activității lui zilnice – au ajuns la concluzia ca Donald Trump este „unfit” (neadecvat) să fie Președinte al USA (vezi cartea The Dangerous Case of Donald Trump – Cazul periculos al lui Donald Trump – pagina 15.) Tot medicii psihologi au stabilit că țelul acțiunilor lui Donald Trump nu este nici-o dată stabilirea devărului ci dominația asupra situației sau a interlocuitorilor săi (pg. 71). Printre aprecierile din aceasta carte se numără și „ca să supraviețuiască este gata să pornească la război cu lumea întreagă” (pg. 70), precum și afirmația „noi credem că Donald Trump este cel mai periculos om din lume”. Schimbările bruște, capricioase, cu 180 de grade și felul în care aceste semne de instabilitate au potențialul de a fi periculoase în mod neconvențional până la cauzarea unei catastrofe nu numai pentru cetățenii USA….” (pg. 47).

Un colaborator apropiat, Tony Schwartz, cu ajutorul căruia Donald Trump a scris cartea The Art Of A Deal (Arta unei negocieri) stabilește că Președintele nu are nici-un fel de concepții ideologice sau păreri pasionate ci urmărește numai interesul lui personal. Sora lui mai mare Maryanne – care prin funcția pe care a deținut-o – aceea de judecător federal al USA – poate fi considerată ca o persoană de mare integritate morală consideră că nu poți avea încredere în Donald” iar nepoata lui dr. psiholog Mary Trump Barry scrie în cartea sa Too Much And Never Enough (Prea mult și nicio dată destul): „…disperarea mea era pornită parțial din siguranța că cruzimea și incompetența lui Donald vor provoca moartea unor oameni.

Donald Trump preferă acțiuni spectaculoase care sunt arătate în detaliu la televizor – ca de exemplu întâlnirea cu Președintele nord-corean pe linia de demarcare a graniței între cele doua state coreene – dar acestea – din păcate – nu duc la niciun rezultat practic: USA și Korea de Nord sunt și acum pe poziții la fel de dușmănoase ca înainte de această întâlnire. Mult prea repede au fost formulate 4 propuneri ca Donald Trump să primească Premiul Nobel pentru Pace fiindcă a inaugurat o nouă era în relațiile dintre Korea de Nord și restul lumii, dar între timp a ieșit la iveală că el nu este în stare să urmărească consecvent o idee până la realizarea ei iar energia lui, atât de admirată de suporteri, se sfârșește imediat ce televiziunea a făcut cunoscută lumii întregi vreuna dintre acțiunile lui.

Donald Trump încearcă să preia inițiativa chiar și în acele probleme interne pentru care nu are nicio pregătire, experiență sau înțelegere: pentru combaterea Covid 19 a recomandat insistent medicilor să înjecteze în pacienții lor dezinfectantul care se folosește la curățirea aparatelor chirurgicale: dacă acesta omoară virusul în exteriorul corpului uman, ar putea să-l omoare și în interior! Medicii – desigur – nu au luat în considerare propunerea fiindcă aceasta ar duce la decesul imediat al pacientului dar ce lipsă crasă de cunoștințe a Președintelui celui mai avansat stat din lume denotă această indicație! Printre consilierii Președintelui în probleme de sănătate a fost promovat și un fabricant de lenjerie de pat, guraliv și necunoscător, dar donator de bani către Partidul Republican (cel al lui Trump) și care susține – ca și Președintele – că hypocloritul de sodiu – un dezinfectant – ar fi eficace în combaterea Covid 19, fără să ofere nici-un argument verificat medical. Pe această temă se face multă gălăgie, Președintele acuză pe cercetătorii științifici că nu vor să considere această posibilitate – garantată de un fabricant de lenjerie!! – ca să elimine Covid 19 înaintea apropiatelor alegeri prezidențiale. În afară de impostură, nu rezultă nimic din aceste propuneri, dar impostorul este în acest caz Președintele USA! Teribilă situație pentru întreaga națiune americană!

Capacitatea managerială a lui Trump s-a manifestat din plin cu ocazia crizei provocată de Covid 19. În loc să se pună în fruntea unui grup de specialiști care să elaboreze un plan de măsuri pentru combaterea acestei plăgi, Donald Trump s-a complăcut în a liniști spiritele: „Asta nu este decât o gripă ceva mai puternică”care „va dispare curând așa cum a apărut” a asigurat el poporul american. La data la care scriem acest material poporul american numără deja peste 6.5 milioane de îmbolnăviri și peste 200.000 de morți – de cinci ori mai mult decât Germania, dacă cifrele respective sunt raportate la numărul de locuitori – iar o mare parte a populației urmează exemplul dat de Trump și circulă fără mască, în timp ce experții de sănătate recomandă purtarea permanentă a măștii faciale. În loc să preia exemplul pozitiv al statului New York – care a reușit să reducă dramatic numărul de îmbolnăviri și de decedați, de la un nivel record la cel mai mic număr înregistrat acum în USA – Trump se mulțumește să amenințe statele care nu vor să redeschidă școlile înainte de a se lua măsuri de protecție necesare că le va tăia partea de finanțare care vine de la guvernul federal. Comportamentul lui este atât de stupid încât nu mai poate fi caracterizat altfel.

Constituția americană prevede realizarea unui echilibru între trei forțe politice care se controlează reciproc – Președenția (care include și guvernul), Congresul și Justiția – Donald Trump a reușit să se situeze prin multe acțiuni atât în afara controlului Congresului și al Justiției cât și în afara așteptărilor unei mari părți din populația americană ceea ce a creeat o scindare masivă în rândurile acesteia din urmă. Atitudinea – în general – plină de respect și de colaborare dintre personalitățile politice a fost înlocuită – în mare parte – prin jigniri și insulte promovate de însuși președintele, ceea ce a dus la diminuarea dialogului între aceștia și la apariția unor conflicte sociale deschise în societatea multinațională americană.

Prima dintre acțiunile de demontare a aparatului de stat american a fost demiterea – fără motive – a șefului FBI James Comey și a fost urmată de demiterea adjunctului șefului FBI Andrew McCabe (cu o zi înainte ca acesta să iasă la pensie, ceea ce a dus la anularea drepturilor lui de pensie!). Donald Trump a mai demis pe Inspectorul General al State Departament (Ministerul de Externe) Steve Linick pentru că acesta a inițiat o anchetă a activității Ministrului de Externe Michael R. Pompeo cu toate că aceasta a fost chiar sarcina lui de serviciu! Alt inspector general demis de Președintele Trump au fost Michael Atkinson de la Intelligence Community (Centrala Serviciilor de Spionaj American) care în calitatea sa oficială a informat Congresul American despre o reclamație anonimă relativă la eforturile Președintelui Trump de a presa Ucraina să intervină în alegerile prezidențiale americane împotriva contracandidatului său, fostul vicepreședinte John Biden. Demisă a fost și Joanne Chiedi, Inspector General al United States Department of Health and Human Services (Ministerul pentru sănătate și servicii umane). Este de notat că inspectorii generali sunt funcționari de stat, independenți de departamentul respectiv, care au ca sarcină să supravegheze respectarea legilor de către conducere, iar demiterea lor a fost justificată tocmai prin acțiunile pe care aceștia le-au întreprins analizând activitatea conducerii departamentului de care răspund!

Din lista demiterilor abuzive nu poate fi exclusă cea a colonelului Alexander Vindman a cărui funcție oficială a fost aceea de a asculta convorbirile internaționale ale Președintelui și de a informa Congresul dacă cumva acestea lezează interesele statului american. Colonelul Vindman a observat că ceva nu este în regulă, a sesizat Congresul, iar pentru asta a fost dat afară din post și i s-au blocat șansele de promovare în grad, care stau la dispoziția fiecărui militar, după îndeplinirea exemplară a sarcinilor primite. Omul și-a făcut datoria și pentru asta a fost dat afară din slujbă! Această teroare politică permanentă a determinat o reducere a activității funcționarilor de stat – care depun jurământul să apere Constituția și nu pe Președinte – din frica de a nu-și pierde slujba, ceea ce reprezintă atât un periculos început al unei dictaturi personale cât și demontarea democrației americane în forma care a fost confirmată de experiența a peste 250 de ani de istorie.

Prin acțiunile sale pe baza adevărurilor alternartive Donald Trump a acordat subordonaților săi licența de a minți. Presa americană își face un țel de onoare din a analiza și găsi adevărul, presa liberă fiind unul din instrumentele de bază a oricărei orânduiri democratice…dar Președintele Donald Trump a caracterizat presa americană ca fiind un dușman al poporului! Aparițiile lui Trump la televizor sunt de-a dreptul hilare, când acesta acuză – plin de energia care îl caracterizează – atât presa scrisă cât și pe reporterii de televiziune, ca aceștia denaturează realitatea, că aceștia folosesc „fake news” (știri false) sau că organele de securitate americane – USA dispune de 16 agenții specializate pe diferite domenii de activitate externă – în combinație cu politicienii democrați, au constituit un „deep state” (o organizație statală clandestină/stat paralel) care acționează împotriva statului american condus de Trump! El însuși fiind de fapt cel care lansează în permanență atâtea știri false!

Joe Biden şi Donald Trump (foto: AP). Ultimele sondaje arată că Biden i-a luat faţa lui Trump în cinci state care decid în general rezultatul alegerilor

Pe contracandidatul său democrat la Președenția USA, fostul vicepreședinte Joe Biden, îl acuză că vrea să desființeze poliția americană, că este împotriva religiei creștine, că vrea să demonteze statul american. Joe Biden a demonstrat cel puțin în anii în care a fost vicepreședinte că este un stâlp de bază a democrației constituționale americane.

Prezența americană în lume a fost slăbită esențial prin renunțarea la poziția conducătoare a USA, în multe acțiuni stabilite deja de comun acord cu alte state și prin deschiderea unor conflicte politice și economice inexistente mai înainte: culmea este că acestea au fost prezentate de Trump drept acțiuni menite să întărească poziția SUA în lume, când de fapt ele au dus la slăbirea acesteia. În ultimii patru ani SUA s-a retras de la Conferința de la Paris, privind combaterea încălzirii globale, un pericol iminent pentru întreaga umanitate. SUA s-a retras fără nicio justificare din proiectul de formare a unei comunități economice în jurul oceanului Pacific, inițiată care a avut ca scop să contrabalanseze politica economică a Chinei în Asia: mai mult de 10 ani de rezultate ale politicii americane au fost aruncate la gunoi. Recent USA s-a retras din Organizatia Mondială a Sănătății, tocmai acum când criza provocată de Covid19 este în plină desfășurare și ar necesita unirea tuturor forțelor pentru combaterea acesteia.

USA se pronunță împotriva construirii conductei de gaz North Stream 2 prin marea Baltică, între Rusia și Germania. Construcția a fost sistată – după ce conducta a fost instalată în proporție de 90% – fiindcă SUA au amenințat cu măsuri financiare drastice împotriva celor care contribuie la terminarea acesteia. Motivul ar fi creșterea periculoasă a dependenței economice a Europei de gazul rusesc, dar și acest aspect are o altă față: și Rusia devine dependentă de încasările rezultate din vinderea gazului pe piața europeană și deci devine mai dispusă să coopereze pașnic. Rusia ar fi putut fi integrată mai bin în economia europeană si acesta este un scop clar formulat al politicii externe germane, care întreține relații economice și politice cu Rusia de mai bine de 300 de ani. Dar și în acest caz interesele sunt multiple: SUA au devenit între timp cel mai mare exportator mondial de gaz natural și caută piețe de desfacere pentru produsul său, care este mai scump decât gazul rusesc și deci nu ar putea concura cu acesta. Alt interes este legat de faptul că jumătate din exportul actual de gaz rusesc trece prin Ucraina și Polonia, tări care încaseaza taxe pentru tranzit, deci au un interes financiar. În trecut Ucraina a oprit de câteva ori transferul gazului către Europa de vest, ceea ce a provocat mari neajunsuri tuturor țărilor participante sau beneficiare. Oprirea construcției conductei North Stream 2 duce la menținerea dependenței de Ucraina a exportului de gaz rusesc către Europa și conflictele care vor apărea vor constitui prilejuri optime pentru USA să joace un rol important în Europa. Intervenția SUA în problema North Stream 2 poate fi privită și ca o imixtiune în politica internă a Germaniei și a Uniunii Europene, ceea ce a provocat deja o răcire a relațiilor diplomatice. Trump este privit în Europa ca o persoană non grata, nedorită, și europenii așteaptă înlocuirea lui pentru a putea continua relațiile de colaborare tradiționale.

China și SUA sunt le gate între ele prin legături economice extrem de intensive. Schimbul comercial a totalizat 659 miliarde dolari în 2018, din care exporturile americane în China au fost de numai 120 miliarde și importurile au fost de 539 miliarde dolari. Cifrele arată o imbalanță a schimbului comercial de 419 miliarde dolari în defavoarea SUA ceea ce este cauzat în cea mai mare parte de costurile scăzute ale producției în China: SUA nu pot concura la acest nivel al costurilor, muncitorii americani nu pot supraviețui în SUA avâd salarii ca cele ale colegilor lor chinezi. Trump și-a propus să impoziteze mărfurile chineze importate, pentru a le face mai puțin atractive pe piața americană și a creea astfel condiții pentru creerea unor noi locuri de muncă în SUA. Aceasta este însă o măsură neprietenoasă care a provocat China să taxeze și ea produse americane importate în China. Un schimb neplăcut de mesaje între cei doi conducători de state nu a dus la nici-un rezultat: importurile americane din China au crescut în 2019, înainte de apariția Covid 19! Relațiile diplomatice cu China au suferit însă o răcire, la fel și cele cu Uniunea Europeană. Politica brutală înițiată de Trump nu a dus la nici-un rezultat pozitiv. Desigur că există atât în USA cât și în lume personalități și grupări care au profitat de această politică trumpiană și desigur că aceștia își doresc o continuare a acestei politici.

Chiar și diaspora română din USA este împărțită în două – pro și contra Trump – și diferențele sunt așa de mari încât legături de prietenie au fost slăbite sau chiar rupte, relații de afaceri au fost reconsiderate.

Întrebarea care se pune acum este „vom avea parte în următorii patru ani de aceiași politică divizivă și plină de conflicte sau SUA – sub conducerea unui alt Președinte – va reveni la politica constructivă dusă după cel de al doilea război mondial?” Răspunsul este așteptat cu nerăbdare atât de americani cât și de restul lumii căci SUA se află acum la o răscruce de drumuri.

Leave a reply