Aedes aegypti, una dintre cele mai periculoase specii de țânțari din lume, datorită capacității sale mari de a transmite boli precum dengue, chikungunya, Zika și fibra galbenă, a provocat deja cel puțin 46 de cazuri de dengue în Cape Florida (Statele Unite), anul acesta, anunță o informare oficială din statul american cu ieșire la Marea Caraibelor.
Lupta este complexă și lungă, deoarece soluțiile nu sunt evidente și stimulează controversele în cadrul comunității științifice.
Însă, după câțiva ani de cercetări asidue, autoritățile locale au aprobat un experiment pentru 2021: eliberarea a 750 de milioane de țânțari modificați genetic de către compania britanică Oxitec și cu acordul Agenției pentru Protecția Mediului (EPA) din Statele Unite, pentru a înlocui populația sălbatică, anunță BBC.
Acești masculi cu gene noi vor transmite unele dintre ele larvelor feminine, care nu se vor putea dezvolta și vor muri. Cu toate acestea, exemplarele rămase în viață vor crește și vor continua să trăiască, până la reducerea populației și a capacității de transmitere. Odată cu trecerea generațiilor și după îndeplinirea obiectivului său, specia va dispărea din ecosistem.

Nathan Rose (Foto: Oxitec)
Nathan Rose, doctor în biologie moleculară la Universitatea din Oxford (Londra) și șef de afaceri de reglementare la Oxitec, a analizat pentru început populația de țânțari sălbatici pentru a ști de cât de mulți țânțari transgenici e nevoie pentru succesul procesului.
Au ales cele mai vulnerabile specii de țânțari la insecticide și au introdus două gene în ouăle lor: una pentru identificarea lor și cealaltă pentru a ucide toate femelele care se vor naște, deoarece acestea sunt cele care mușcă și astfel provoacă boli.
În laborator, după peste trei sau patru ani, se creează o nouă populație exclusivă de masculi.
„Dacă femelele mor ca larve în timpul procesului, cum este posibil ca reproducerea să continue?”, este o întrebare care i se pune foarte mult lui Nathan Rose. Experții introduc la femelă un fel de antidot care anulează activitatea genei ucigașe. La final, iau masculii și ouăle, le pun într-o cutie cu apă pentru a încuraja proliferarea noilor lor țânțari.
„Am putea duce asta în alte locuri. Oricine ar putea să pună în câmp o cutie ca asta și să lupte cu o specie specifică”, explică Rose. Oxitec a lansat deja un miliard de țânțari transgenici în Brazilia de primă generație, pe care au creat-o cu ani în urmă.
Au apărut imediat și contestațiile
Această inițiativă a creat controverse și o petiție cu peste 200.000 de semnatari împotriva acestor „țânțari mutanți”. Motivul principal: acești țânțari transgenici pot da naștere unor exemplare hibride, așa cum s-a demonstrat într-un studiu științific din urmă cu un an, care servește drept argument.
„În știință, 100% nu există, prin urmare, este adevărat că este posibil ca aceste larve să apară și să introducem hibrizi și nu știm ce consecințe ar avea”, recunoaște Rubén Bueno, doctor în științe biologice, entomolog și director tehnic al companiei Lokimica, dedicată proiectării și implementării programelor de control vectorial pentru administrația din Spania.
Această nouă populație ar putea fi rezistentă la insecticid, fiind vectori de boli mai buni decât precedentul, dar toate acestea nu au fost încă dovedite. Chiar și acest studiu a fost din nou supus revizuirii pentru a da naștere unei noi versiuni, în luna mai a anului trecut, deoarece concluziile nu au coincis cu datele.
Cercetătorii au luat prima versiune a țânțarilor de la Oxitec [cea care acum este diferită] și au văzut că există cu siguranță hibrizi, dar că au trăit mai puțin timp, erau vulnerabili la insecticide și că nu a existat nicio diferență între ei atunci când a fost vorba de transmiterea agenților patogeni către ființă umană.
Mediul ambiant este un alt punct sensibil în dezbatere. Cu toate acestea, Rose se asigură că specia ”A. aegypti” este o specie invazivă și că activitatea Oxitec nu va face altceva decât să restaureze ecosistemul.
„EPA a recunoscut că acești țânțari nu vor avea efect asupra sănătății umane sau asupra planetei”, spune el. „În plus, cred că există și alte metode care au efecte mai rele, cum ar fi insecticidele, deși, totuși, sunt încă foarte eficiente”, subliniază el.