Criza coronavirus determină statele lumii civilizate să ia serios la mână sumele care pleacă de la bugetele publice pentru cheltuieli diverse, din cauză că resursele financiare vor fi tot mai puține. Pe de altă parte, studiile investighează la sânge acum rentabilitatea financiară a pensiilor, dar și scenarii cum ar fi lungirea vârstei de pensionare, dat fiind orizontul economic incert și scăderea veniturilor la buget.
Cheltuiala statului cu pensiile a crescut în luna iulie cu 2,3%, ajungând la o sumă totală de 9,8 miliarde de euro, o povară imensă pentru economia Spaniei, puternic afectată de pandemia actuală.
Deficitul bugetar imens, care va fi însă acoperit grație ajutorului deblocat de UE pentru țările de pe continent, a făcut Banca Spaniei să realizeze un studiu despre eficiența costurilor statului cu pensiile spaniolilor, ceva ce în România ar suna științifico-fantastic, având în vedere că există partide care, odată ajunse la putere, măresc pensiile din pix fără să țină cont de impactul acestor decizii asupra economiei.
Concluzia la care a ajuns Banca Spaniei este că fiecare pensionar percepe, în medie, 1,74 euro pentru fiecare euro cotizat în timpul vieții active. Acest lucru reiese dintr-un studiu despre rentabilitatea financiară a pensiilor pregătit de Banca Spaniei, ceva de de asemenea în România ar suna SF – cum să pui problema ”rentabilității financiare a pensiilor” când tu te joci cu majorările fără să-ți pese de consecințe!
Acești 1,74 euro ar fi media pe care ar primit-o fiecare pensionar, pe baza costului unitar al pensiei (CPU). Analiza publicată de întreaga presă spaniolă variază însă în funcție de tipul de pensionar. Cei obișnuiți vor primi 2,03 euro la fiecare euro cotizat; cei cu pensie parțială, 1,89 euro; cei întârziați voluntar, 1,74 euro; iar cei cu pensie anticipată, 1,39 euro.
De asemenea, Banca Spaniei măsoară rentabilitatea folosind rata internă de rentabilitate (IRR).
Rentabilitatea medie anuală ar fi de 3,5% pentru întregul sistem. În cazul pensiilor obișnuite, datele se ridică la 4,11%, iar la cele legate de pensionarea parțială, la 3,9%; la cei cu întârziere voluntară, 3,69%; la pensiile luate în avans, 2,8%.
„În funcție de tipul de pensie, pensionările anticipate ar fi asociate cu un randament mai mic decât pensionările obișnuite, în timp ce pensionările parțiale și cu întârziere voluntară ar obține rentabilități similare cu cele din urmă sau oarecum mai mici”, explică studiul.
De asemenea, Banca Spaniei a calculat suma lunară pe care un pensionar ar urma să o primească pentru o contribuție de 459 luni, cu o bază de contribuție echivalentă cu 45% din baza maximă, în fiecare lună.
Pentru retragerea la pensie la vârsta legală de 65 de ani, prestația pe care ar primi-o o persoană, dacă s-ar retrage în 2017, ar fi de 1.338 de euro. Pe de altă parte, pensionarea la 63 de ani ar rămâne la 1.124 de euro, iar dacă s-ar lungi vârsta de pensionare la 67 de ani, pensie ar ajunge la 1.445 de euro.
Prin urmare, instituția recunoaște că nu este rentabilă din punct de vedere economic extinderea vârstei de pensionare.
„În ceea ce privește rentabilitatea economică, stimulentul de a amâna vârsta de pensionare ar fi foarte limitat”, subliniază autorii studiului. Motivul: faptul că, deși suma lunară ar fi mai mare, aceasta ar fi, de asemenea, primită pentru mai puțin timp (luând o speranță de viață similară în scenariul de bază), ceea ce ar face rentabilitatea să fie foarte scăzută.