Studiul, publicat luni în revista Nature Climate Change, a evaluat riscul pentru aproape 25.000 de specii marine și ecosistemul înconjurător și impactul potențial al emisiilor de gaze cu efect de seră. Cercetătorii au creat o listă de verificare – pe care l-au considerat Indexul de risc climatic pentru biodiversitate – pentru a evalua care specii ar putea fi cel mai afectate de încălzirea apelor printr-o varietate de factori.
Cercetătorii au analizat mai întâi modul în care „caracteristicile înnăscute” ale speciei, cum ar fi dimensiunea corpului și toleranța la temperatură, interacționează cu mediul actual și proiectat și au comparat aceste constatări cu „sensibilitatea actuală la schimbările climatice, expunerea viitoare proiectată și potențialul înnăscut la a adaptare”, au scris ei. Comparând acești factori, cercetătorii au reușit să evalueze „atât probabilitatea, cât și amploarea impactului schimbărilor climatice pentru fiecare specie în locațiile în care se găsesc”.
Studiul a creionat două variante diferite pentru viața marină: unul în care temperatura medie globală a oceanelor crește între 3 și 5 grade Celsius până în 2100 și altul în care temperaturile cresc doar cu 1 până la 2 grade Celsius.
Estimările actuale variază, dar dovezile indică faptul că temperatura oceanului ar putea crește între 1,1 și 5,4 grade Celsius, probabil scăzând la capătul superior al acelui spectru în cazul în care țările nu îndeplinesc standardele de emisii stabilite în Acordul de la Paris privind clima.
În cadrul scenariului cu emisii ridicate examinat de cercetători – care este denumit alternativ „ca de obicei” sau „cel mai rău caz” scenariu în comunitatea științifică – aproape 90% din toată viața marine se confruntă cu un risc ridicat sau critic de dispariție în 85% din aria lor naturală.
„În scenariul cu emisii mari, riscurile climatice pentru speciile pescuite de oameni pentru hrană sau venituri – cum ar fi codul, hamsii și homari – au fost sistematic mai mari pe teritoriile națiunilor cu venituri mici”, potrivit co-autorii studiului, Dr. Derek P. Tittensor și Dr. Daniel G. Boyce.
Pentru a atenua cele mai grave efecte ale climei asupra speciilor marine, cercetătorii subliniază necesitatea ca toate națiunile să respecte liniile directoare stabilite în Acordul de la Paris privind Clima.
De la semnarea acordului climatic de la Paris din 2015, majoritatea țărilor și-au intensificat eforturile pentru a reduce gazele cu efect de seră care stau la baza încălzirii globale provocate de om. Dar, în mod colectiv, aceste angajamente încă sunt cu mult sub ceea ce este necesar pentru a limita încălzirea globală din timpurile preindustriale la 1,5 grade Celsius (2,7 Fahrenheit) până la sfârșitul secolului.
La o întâlnire internațională desfășurată în Germania în luna iunie, care a avut ca scop să pună bazele summitului internațional privind clima din Egipt din acest an, care urmează să aibă loc în noiembrie, reprezentanții grupului celor 46 de țări cel mai puțin dezvoltate au cerut ca marii poluatori precum China și Statele Unite ale Americii să reducă emisiile și să plătească pentru daunele care sunt deja rezultate din schimbările climatice.
Cercetătorii din studiul de luni au remarcat că, deși „țările cu venituri mici au adus cea mai mică contribuție la schimbările climatice, este probabil ca acestea să suporte greul impactului, în timp ce sunt cele mai puțin bine poziționate pentru a se adapta”.
O reducere a emisiilor de la cele mai mari națiuni ale lumii „ar avea beneficii substanțiale pentru viața marină”, au mai spus cercetătorii, deși au recunoscut, de asemenea, că atenuarea schimbărilor climatice trebuie să includă și eforturi precum managementul pescuitului, planificarea ariilor protejate și conservarea biodiversității.
Respectarea obiectivelor stabilite în Acordul de la Paris, care vizează menținerea încălzirii oceanice globale sub 2 grade Celsius, ar reduce riscul pentru aproximativ 98% din speciile studiate în lucrarea publicată luni.