Semnal de alarmă: Europa își joacă credibilitatea în cursa vaccinurilor
Pe 26 decembrie, la doar o zi după Crăciun, surîzătoarea Ursula von der Leyen a apărut la sediul Comisiei Europene pentru a raporta despre începerea campaniei de vaccinare în masă care trebuia să permită pandemiei să „înceapă să întoarcă pagina”datorită ceea ce ea a definit ca un „moment emoţionant de unitate” și „o poveste de succes europeană”.
Europa continuă să aștepte sosirea vaccinurilor, în timp ce greșelile au stârnit criticile unei strategii europene ambițioase care s-a dezumflat pe parcurs, contestată prin secretul contractelor cu companii farmaceutice și care ține ostatică UE in ce privește administrarea pandemiei.
Cei douăzeci și șapte de membri au fost de acord să centralizeze achiziția de vaccinuri prin Bruxelles, în iunie anul trecut, pentru a evita repetarea războiului de aprovizionare experimentat în primăvară, când egoismul a predominat și unii parteneri au decis să blocheze transportul de măști și alte dispozitive medicale…
Din contractele negociate de Alianța pentru Vaccin (din care făceau parte Germania, Franța, Italia și Olanda), Executivul Comunitar a început să lucreze pentru a crea un portofoliu comun „antidot” cu cele mai promițătoare proiecte de pe piață.
Rezultatul s-a concretizat însă printr-o debursare de 2.900 milioane de euro și șase contracte acceptate de cei 27 -BioNTech / Pzifer, Moderna, AstraZeneca, Curevac, Johnson & Johnson și Sanofi-GSK- pentru furnizarea treptată de 2.300 milioane de doze imediat ce Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) pentru a da undă verde comercializării.
Deși în ultimele șase luni strategia a devenit prioritatea politică numărul unu, incapacitatea de a forța laboratoarele să respecte termenele și volumele convenite au scos la iveală grave probleme.
Mai întâi au fost întârzierile Pfizer, care vor fi rezolvate la jumătatea lunii februarie, dar cel mai mare eșec a avut loc pe 22 ianuarie când AstraZeneca a informat Bruxellesul că va livra doar în acest prim trimestru al anului un sfert din antidoturile compromise de problemele de producție din Belgia.
100 de milioane de doze
Cele trei companii farmaceutice vor livra doar 100 de milioane de doze până la sfârșitul lunii martie, ceea ce înseamnă vaccinarea a cel mult 50 din cele 440 de milioane de europeni.
Cifrele fiind foarte reduse vor face ca rata de vaccinare europeană să fie departe de cea a puterilor mondiale care conduc cursa vaccinurilor
Statele Unite au vaccinat deja 10,24% din populația sa, Regatul Unit 15,5% și Israel 60,14%.
În Uniunea Europeană, însă, doar 3,16% dintre europeni au primit prima injecție, potrivit datelor din lumea noastră în date.
„Este o catastrofă”, a declarat ambasadorul francez Philippe Leglise-Costa săptămâna trecută, potrivit Reuters, în cadrul unei dezbateri cu omologii săi, în care disconfortul persistent cu strategia de comunicare a Comisiei în fața unei crize pe care a venit-o de atunci sfârșitul anului trecut.
Prima greșeală mare, în opinia copreședintelui Verzilor, Philip Lamberts, a fost totuși să accepte „diktatul companiilor farmaceutice păstrând secretele contractelor. Clientul are dreptul să știe ce să cumpere și în ce condiții. Este o problemă democratică majoră „și” controversa cu AstraZeneca a arătat că lipsa transparenței este împotriva interesului public „, spune el.
Disensiune cu Londra și țări terțe
Obiectivul vaccinării a 70% din populație până la sfârșitul verii, când problemele de aprovizionare erau bine cunoscute sau cea mai recentă inițiativă a Comisiei Europene de a controla ceea ce produc laboratoarele în Europa și unde o exportă, printr-un mecanism de autorizare, nu au ajutat prea mult.
Acestea au provocat chiar neliniște profundă între parteneri precum Canada sau Japonia, ale căror campanii de vaccinare depind de ceea ce se fabrică în Europa și aproape au generat un conflict cu Londra și Dublin prin impunerea activării articolului 16 din Protocolul Irlandei și Irlandei de Nord, care presupune restabilirea frontierei pe insulă.
Deși Comisia a rectificat treaba după apelurile lui Boris Johnson și ale primului ministru irlandez, Micheal Martin, imaginea lui Von der Leyen a fost atinsă de critica euroscepticilor care au profitat de criză pentru a arăta succesul Brexitului, care este din nou de actualitate. Și aceasta datorită problemele legate de controalele vamale.
Întreaga situație a generat frustrare, furie și nerăbdare la Bruxelles, în statele membre și în capitale precum Berlin, unde aliații și opozanții Angelei Merkel au spus chiar că ar fi preferat să negocieze singuri.
„Este adevărat că unii dintre jucătorii mai puternici, precum Germania sau Franța, ar fi probabil într-o poziție și mai bună dacă ar fi rulat propriul lor program de achiziții. Dar trebuie să luăm în considerare și consecințele politice ale unui alt episod de naționalism medical ”, susține analistul Carnegie Europe, Stefan Lehne
Acesta consideră că, fără o abordare colectivă, companiile farmaceutice ar fi avut o poziție de forță față de statele membre. „Vaccinurile ar fi fost mai scumpe și oferta incertă, în special pentru statele membre mai mici și mai sărace”, spune el.
Dar UE ar fi primit vaccinuri mai devreme dacă ar fi încheiat acorduri mai devreme, ar fi negociat mai repede și ar fi petrecut mai puțin timp limitând responsabilitatea laboratoarelor în caz de efecte secundare grave sau plătind mai mult pentru vaccinuri?!
„Construirea unei mașini de curse când cursa a început deja înseamnă întârzieri”, reproșează Guntram B. Wolff, directorul „think tank” Bruegel, care consideră că UE a cumpărat târziu, a negociat încet și a dedicat puține resurse și că ceea ce ar trebui A face acum este să învățați lecția și să asigurați o finanțare adecvată.
90.000 milioane: costul economic al întârzierii
Dacă întârzierile de vaccinare continuă, nu numai că se vor pierde mai multe vieți, dar lovitura pentru economia europeană va continua să crească și să adauge zero la nevoile de recuperare.
Potrivit estimărilor companiei de asigurări Euler Hermes, întârzierea de cinci săptămâni a vaccinării va costa UE 90.000 de milioane de euro, care dacă dorește să atingă obiectivul de 70%, vara trebuie să avanseze cu o rată de șase ori mai mare.
„Dacă campania de vaccinare nu este accelerată, riscăm să folosim fonduri europene în altceva, cum ar fi echivernisirea economiei și nu recuperarea acesteia”, avertizează directorul anchetei, Ana Boata, despre cei 750.000 de milioane de euro conveniți de cei 27 membri UE, pentru limitarea impactului pandemiei și ale cărei prime debursări nu vor începe să sosească până în a doua jumătate a anului 2021, care ar putea constitui următoarea mare provocare la Bruxelles imediat ce campania de vaccinare este aliniată.
sursa: elperiodico.com
Leave a reply
Lumea Liberă este o publicaţie online care se adresează românilor din ţară şi de peste graniţe interesaţi de informaţie curată, pusă în contextul Europei şi al întregului mapamond. Vrem să fie utilă celor care vor să se ridice deasupra războaielor multe şi mărunte din ţară, aflaţi în căutarea unei perspective globale a noţiunii de a fi român. E un site creat de asemenea pentru mulţimea nevăzută a celor plecaţi să-şi câştige viaţa în străinătate – onorabila DIASPORA, care merită infinit mai multă atenţie.
