Scenariu de coşmar în SUA: Trump nu va recunoaşte pierdea alegerilor

1
300

Actualitatea electorală americană, eclipsată de cea epidemiologică, începe să-și revină în drepturi. Preliminarele legislative și prezidențiale, majoritatea aminate după introducerea carantinei, la mijlocul lunii martie, se reiau. La 9 iunie s-au ținut, cu peripeții, primare în cinci state, iar pe 23 iunie vom avea următoarea manșă, în care sunt angajate șase state, printre care New York.

Richard Hasen este profesor de Drept și Științe Politice la Universitatea Statului California–Irvine, expert în jurisprudența electorală, autor de manuale academice și articole  în această specialitate, co-director fondator al Jurnalului de Drept Electoral, membru, din 2009, al Institutului American de Jurisprudența, autor a două cărți recunoscute, în 2016 și 2018, cu premii ale breslei, el a publicat în acest an, la editura universității Yale, volumul DEGRINGOLADA ELECTORALĂ/ ELECTION MELTDOWN, subintitulat Trucuri Murdare, Neîncredere și Amenințare la Adresa Democrației Americane.


Într-un interviu pentru RFI, el detaliază problemele electorale din SUA şi evidenţiază un scenariu de coşmar pentru alegerile prezidenţiale din toamna acestui an. Redăm mai jos câteva pasaje din interviu.

  • O serie de legi statale îngreunează înscrierea pe liste și votul. Sunt legi promulgate preponderent de Republicani, care tind să creadă că e multă fraudă în sistem. Democrații, pe de altă parte susțin că numeroasele inițiative de suprimare a votului subminează încrederea publică în procesul electoral. Avem apoi, în cazuri izolate, incompetența administrativă. Sistemul american este extrem de fragmentat, cu peste 8.000 de jurisdicții electorale. Când alegerile sunt foarte disputate, aceste incidente izolate sunt intens mediatizate. A treia problema pe care o analizez este aceea a fraudării, exemplul clasic în acest sens fiind imixtiunea rusească din 2016. Ultima realitate problematica este retorică incendiară, stridentă, despre alegeri “furate” sau măsluite. Argumentez în DEGRINGOLADA ELECTORALĂ că acești patru factori, laolaltă, reduc încrederea americanilor în integritatea procesului electoral, zdruncină convingerea  că voturile vor fi numărate corect și exact.
  • Cunoaștem ce s-a petrecut la prezidențialele din 2016 când rușii au încercat, printre altele, să spargă informatic registrele electorale din toate cele 50 de state. Un alt exemplu este un scrutin parlamentar din 2018 în Carolina de Nord,  unde buletine de vot au fost distruse, voturi exprimate au fost schimbate, buletine ne-bifate au fost trecute la activul unuia dintre candidați.
  • Fără îndoială că în domeniul ciber-siguranței s-au luat numeroase măsuri la nivel federal, statal și local pentru a garanta integritatea listelor de votanți, iar rețelele de socializare încearcă să împiedice diseminarea de informații false.
  • Deși legile care încearcă obstrucționarea accesului la urne par îndreptate împotriva Democraților, efectul lor supresiv este redus,  parțial din cauza eforturilor continui de a le reduce impactul.  Poziția pe care o argumentez  în carte este  că în loc să ne întrebăm dacă aceste manevre schimbă rezultatul alegerilor, ar trebui să ne concentrăm asupra demnității fiecărui alegător, punînd întrebarea de ce statul încearcă să îngreuneze înscrierea pe liste și votul. Motivele invocate, că  se previne fraudă și se mărește încrederea în sistem, nu se sprijină pe date reale.
  •  Este posibil că Trump să nu se recunoască învins dacă rezultatul e foarte strîns într-un stat care contează în Colegiul Electoral.  Decisiv devine atunci cine îl susține. Dacă are o plângere plauzibilă de fraudă, plauzibilă în orice caz pentru suporterii săi, avem potențial o problema serioasă, unul dintre acele “scenarii de coșmar” pe care le descriu în carte. Cel mai bun antidot este să nu avem un rezultat strâns, dar asta bineînțeles nu-i sub controlul nimănui.

Leave a reply