Să plece PNL, nu e bun! Să vină PSD!

Pe măsură ce pandemia avansează, inevitabil se înmulțesc și problemele care, la fel de inevitabil, se sparg în capul Cabinetului Orban.

Și sigur că acest Guvern PNL, ajuns oricum la Palatul Victoria dintr-un accident – nu pentru că avem un nou Parlament cu o nouă majoritate (alta decât PSD-ALDE-Pro România-UDMR) – dă rateuri, unele foarte urâte.

Situația din București este un exemplu. Sub oblăduirea unui prefect plecat cu sorcova la cumpărături și a unei purtătoare de cuvânt care închide telefonul în nas la Digi 24, în direct, bucureștenii-părinți de copii s-au trezit că nu știu ce să facă: să nu ducă elevii la școală, așa cum prevede decizia Comitetului Municipal pentru Situații de Urgență (prezidat de prefect), dar să-i ducă la afterschool (pentru că hotărârea nu spune că se vor închide afterschool-urile și creșele)! Deci, la școală pot lua COVID, dar la creșă și afterschool, nu!

Evident, haos.

Dacă vorbim de televiziunile de casă ale PSD, nicio surpriză. Aici, liberalii e firesc să fie tocați mărunt, exagerat sau moderat, după caz.

Dar dacă vine de vorba de presa ”cealaltă”, cea normală adică, atunci nu mai e firesc. Pentru că această presă – sigur, pusă în situația de a nu-și face datoria, dacă tace sau fardează bubele puterii executive – va dispărea, în situația în care clienții presei opuse vor ajunge iar la putere.

Iar PSD, pe o proiecție de țară cu nevoia unei ”mâini forte” în vremuri de criză și o regiune din estul Europei tot mai instabilă, va fi gata să taie abil libertatea presei normale și s-o amplifice pe cea a presei de propagandă. Practic, liber spre Belarus!

De aceea, m-aș aștepta să văd în presa normală analize mult mai echilibrate legat de situația de facto din țară. Nu să nu critice, Doamne-ferește!, dar s-o facă punând tematica în contextul real, logic și dovedibil cu fapte.

Bunăoară, dacă vorbim de confuzia școlară din București, de lipsa de paturi la ATI, de criza de tablete în școli sau de declarațiile prostești ale unor demnitari liberali, să atragă atenția că mare parte din aceste derapaje și greșeli administrative trebuie căutate în guvernările de esență PSD-istă.

Pentru lipsa de paturi din spitale, cine e mai responsabil: Guvernul Orban, aflat în funcție de nici un an, sau guvernele PSD din 2017 încoace (Grindeanu, Tudose, Dăncilă), care au tăbărât pe justiție și pe Europa, uitând complet să ajute un sistem sanitar cu nevoi neacoperite de 30 de ani?

Asta ca să nu mai vorbim de alte epoci PSD, de la Iliescu încoace, când reforma a fost un simplu cuvânt de marketing politic și hoția a fost legea legilor care au prăbușit statul la toate nivelurile: sanitar, educațional, financiar, legal, moral, național.

Văd, de asemenea, profesori altfel de bună-credință, oameni inteligenți, unii care parcă abia așteaptă să apară ceva nasol într-o școală sau într-un județ pentru a transforma lipsa tabletei sau nesincronizările în programele de studiu online în tragedie națională.

De unde, oameni buni, să facă Orban rost de bani peste noapte pentru toate nevoile nației, când Liviu Dragnea și Darius Vâlcov au îngropat efectiv România în datorii prin grozăvii ca OUG 114/2018 sau majorarea pensiilor cu 40% (!!!)?

Actualul ministru de Finanțe, Florin Câțu, chiar a făcut minuni să nu ajungem la incapacitate de plată, ba chiar a plătit o tranșă (greșit!) din majorarea de 40%, plasată de PSD special ca bombă care să se spargă în capul succesorilor. Dar România încă e pe butuci și vin examenele cruciale ale agențiilor de rating!

Pe acest teren foarte delicat pentru toată lumea, nu mă miră că Marcel Ciolacu spune următoarea frază de Cascadorii Râsului:

„Iohannis nu se poate ridica la nivelul gravităţii momentului pe care îl traversăm. Un preşedinte de ţară ar fi dat românilor un mesaj de încredere şi speranţă că lucrurile sunt sub control. În schimb, Iohannis rămâne şi acum doar preşedintele PNL, care se luptă cu Opoziţia şi cetăţenii, găsiţi vinovaţi pentru creşterea infectărilor. Deşi haosul sanitar a cuprins deja Capitala şi Clujul, Iohannis pare neclintit în unicul său plan: alegerile. Sănătatea nu contează! Doar puterea. Toată puterea din România pentru sine şi camarila liberală, pentru a aduce în Parlament toţi traseiştii, impostorii şi interlopii din PNL. Cu ce preţ însă?”

O demagogie de o dimensiune a ridicolului incredibilă, pentru care ar fi invidios și Gobbels!

PSD este marele vinovat pentru tot, inclusiv pentru oalele sparte acum în capul Guvernului PNL. Ca să fie clar!

Cu asta trebuie să înceapă orice critică onestă față de greșelile Executivului Orban.

Pentru că România de azi – cea pentru care punem la zid cu nonșalanță actualul Cabinet – nu este rezultatul deciziilor Guvernului Orban decât într-o măsură foarte mică, dar este în schimb rezultatul masiv al deciziilor luate de Guvernele anterioare.

Să nu uităm; același PSD nu ezită să se folosească de o chestiune foarte gravă – pandemia foarte greu de gestionat peste tot în lume – pentru a-și îngropa adversarii politici și a reveni la putere. Nu e nimic mai dăunător pentru o țară, în astfel de vremuri, ca politicienii să câștige voturi folosind criza ca subiect electoral!

Este același PSD care făcea exact același lucru în 2008, cu Tăriceanu ”pe mână”, când majorau pensiile în plină criză financiară planetară, special că să nu poată plăti Guvernul Boc, cel ce avea să vină la putere după ei. Curat murdar!

Și tot PSD, prin portavocile sale conspiraționiste și agenții lor din CCR și Avocatul Poporului, a încurajat populația să ia la mișto coronavirusul, de-am ajuns azi la criza de paturi la Terapie Intensivă.

Și tot PSD a umplut generos administrația, instituții, primării cu armate de angajați aleși pe cumetrii politice, pe șpagă și amantlâcuri, alungând milioane de români competenți peste granițe. Exact cu produsele ”capitalismului de cumetrie”, infiltrate în aparatul statului, e nevoit să lucreze acum Guvernul Orban.

O dată, nu poate conta pe destui profesioniști de bună-credință. Doi – e sabotat de tovarășii lui Ciolacu&co. aflați în funcții la stat, după modelul Tăriceanu-Boc-2008.

Sunt multe exemple despre cum răul vechi și general devine acum, prin mediatizarea excesivă a acuzațiilor actuale, răul exclusiv al Guvernului Orban.

Fără îndoială că administrația PNL nu e fecioară. Și nici savantă sau ultraprofesionistă peste noapte. Dar cu siguranță, având și ghidajul lui Klaus Iohannis, este mult mai de bună-credință, la multe capitole, decât toate guvernările PSD măcar din 2017 încoace. Inclusiv la integritate, chiar dacă corupția dă obligatoriu târcoale în jurul Palatului Victoria.

Să poți să ții cârma în vremuri de criză, să nu faci dezmăț bugetar cum au făcut Dragnea, Vâlcov, Olguța Vasilescu prin majorarea absolut iresponsabilă a pensiilor cu 40% (repet, special pentru a băga România în falimentul care ar fi trebuit să se deconteze în spinarea cuplului Iohannis-PNL), să repari multe dintre nenorocirile ultimilor trei ani trăiți cu sabia Europei deasupra capului, să mai câștigi și alegerile și să aduci PSD-ul în cea mai proastă situația din 1990 încoace, asta chiar e performanță!

Dar ea riscă să devină repede piatră de moară pentru acea Românie care așteaptă izbăvirea anti-PSD și trecerea la reconstrucția țării, din 6 decembrie încolo.

Pe de o parte, dacă PNL nu-și repară gafele de moment și nu taie în carne vie cu măsuri de pandemie. Pe de alta, din cauza valului tot mai mare de acuzatori ai Guvernului Orban, care încep să acapareze treptat presa de toate culorile, folosindu-se, clar, de răul pe care ei l-au produs și care lovește acum în tot mai multe case din România.

Să nu ne mirăm dacă lucrurile se vor degrada rapid! Pe un astfel de teren volatil cum este cel al crizei actuale, foarte repede PNL și aliații săi se pot prăbuși sub 35% împreună, iar PSD și aliații lui pot reveni spectaculos și neașteptat pe cai mari.

Acesta este și motivul pentru care Ciolacu face masiv ”implanturi” artificiale de tip Rafila, Streinu Cercel etc. PSD-iștii știu să se folosească de răul oamenilor mai bine decât oricine, mai ales dacă-și schimbă părul cu figuri noi, pentru a masca nărăvul sub preș.

Prin urmare, miza e imensă. Aparent, toți ne facem datoria de jurnaliști independenți, n-avem mamă, n-avem tată. Tragem în Orban cu toate tunurile, ca s-arătăm că nu suntem la cheremul liberalilor, făcând de fapt jocul PSD-ului, așa cum fac George Simion, Radu Moraru, Garcea ori Dana Budeanu pe placul Rusiei cu discursurile și protestele lor înveninate de fake news.

În realitate, omițând istoria, cauzele, contextul și exacerbând criticile, avem toate șansele de a produce acel efect din 2016, la doi ani după ce ”ficusul” Iohannis câștigase alegerile (ștampilă de autodecepție), când fostul primar al Sibiului abia învățase cu ce se mănâncă meseria de președinte. Urmarea? Unii s-au ”pișat pe el de vot” (expresia lor, lansată viral pe internet). Rezultatul: dezamăgirea unei părți însemnate a publicului anti-PSD și venirea lui Dragnea și Tăriceanu la putere. Ce a urmat, se știe deja.

Nu ne mai putem permite luxul de a ne juca a doua oară destinul la ruleta rusească. De a deveni toți avocații PSD, indirect, desigur. Avem, încă, o mare șansă de a scoate capul la lumină, după atâta amar de vreme de întuneric FSN-isto PCR-isto Securist. Ar fi fatal să o ratăm.

De aceea, nu avem dreptul să spunem, indiferent câte greșeli ar deconta actualul Cabinet: ”Să plece PNL, nu e bun. Să vină PSD!”. Aș face asta doar dacă n-aș mai avea speranța că există încă destui români care înțeleg că erorile Guvernului Orban sunt răul cel mai mic care ni se putea întâmpla.