România, ”tigrul” Europei? O știre de zile mari, băgată sub preș: economia a urcat de ZECE ori peste așteptările analiștilor!

Evoluţia economiei româneşti a depăşit-o pe cea a celorlalte ţări ale Uniunii Europene în trimestrul patru din 2020, după ce Guvernul a optat să nu impună tipul de restricţii severe care au închis cea mai mare parte a continentului, se arată într-o analiză realizată marţi de Bloomberg și citată de Agerpres.

Bloomberg se referă la anunțul oficial al Institutului Național de Statistică (INS), potrivit căruia PIB-ul a crescut în trimestrul 4 din 2020 cu 5,3% față de trimestrul precedent.

PIB-ul nu doar că a crescut faţă de precedentele trei luni, ci a urcat faţă de aşteptările analiştilor de peste zece ori, scrie Bloomberg, care adaugă că, având o expansiune de 5,3% a PIB, România a înregistrat în trimestrul patru din 2020 cel mai semnificativ avans în rândul statelor din Uniunea Europeană care au raportat datele până acum.

Trimestrul patru din 2020 a fost bun şi pentru alte părţi din Europa de Est: Ungaria şi Bulgaria au raportat ambele creşteri neaşteptate faţă de precedentele trei luni, arată datele publicate marţi de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat), în timp ce Lituania pare să fi avut anul trecut cea mai bună performanţă din blocul comunitar.

România a evitat recesiunea în timpul pandemiei de coronavirus (COVID-19), după ce înregistrat un declin al economiei de 12,2% în trimestrul doi din 2020. Chiar dacă se confruntă cu unul dintre cele mai ridicate deficite bugetare din UE, autorităţile au reuşit majorarea investiţiilor publice la cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu, ceea ce a sprijinit sectorul construcţiilor, în timp ce industria IT a rămas la un nivel solid.

România, în topul UE la producția industrială

Producţia industrială a scăzut cu 1,6% în zona euro şi cu 1,2% în Uniunea Europeană în decembrie, comparativ cu luna precedentă, arată datele publicate luni de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

În noiembrie, producţia industrială a crescut cu 2,6% în zona euro şi cu 2,3% în Uniunea Europeană.

Cele mai mari creşteri lunare ale producţiei industriale în decembrie au fost înregistrate în Danemarca (2,4%), Portugalia (1,8%), Estonia şi Luxemburg (ambele cu 1,6%) şi România (0,9%), cel mai sever declin fiind în Ungaria (minus 2,5%), Belgia (minus 1,9%) şi Finlanda (minus 0,9%).

Pe ansamblul anului trecut, producţia industrială a scăzut cu 8,7% în zona euro şi cu 8% în Uniunea Europeană, comparativ cu 2019.

În decembrie, comparativ cu perioada similară din 2019, producţia industrială a scăzut cu 0,8% în zona euro şi cu 0,4% în Uniunea Europeană.

Germania a dat primul mare semnal pentru susținerea Guvernului Cîțu

Jurnalistul Mihai Rusu a explicat într-un interviu pentru LUMEALIBERA.ro că planul de reforme al actualului Cabinet de la București a trezit mare interes în Bavaria și nu numai.

• ”Sunt declarații clare, fapte clare făcute de premierul Florin Cîțu prin care și-a câștigat simpatia și încrederea (întărește cuvântul) Europei și a agențiilor internaționale de rating. Reforma economică pe care el o face în România are o implicație directă la bursă. Și anume este vorba de privatizare.

• 

  Mihai Rusu

  Florin Cîțu a declarat că vrea să privatizeze marile concerne de stat, pe care să le listeze la bursă. Declarația este formidabilă! În felul acesta s-a ridicat punctajul Bursei de Valori București, care era cotată la nivelul Vietnamului sau al Marocului.

• Dacă întreprinderile de stat ar fi fost privatizate, ele ar fi fost complet deconectate de la bugetul de stat și ar fi trebuit să se finanțeze singure pe piața liberă. Nu am mai fi văzut acea risipă de bani luați de la omul de rând, n-am mai fi văzut acele salarii nesimțite, afaceri cu ”băieți deștepți”. Un exemplu este Hidroelectrica.
• Or, Florin Cîțu a studiat 4 ani la o celebră universitatea americană, ceea ce îl face să înțeleagă mecanismele economice foarte bine. Iar acele companii de stat nu mai pot face ce vor ele, inclusiv să facă găuri financiare pe care să le acopere de la bugetul de stat, acum nu mai ține.
• De aceea, anunțul făcut de premierul Cîțu privind privatizarea coloșilor de stat a produs reacții foarte favorabile în lumea investitorilor occidentali și la Comisia Europeană, o imagine foarte bună și o mare încredere în acest Guvern condus de liberalul Florin Cîțu.
• El arată că piața liberă din România se dezvoltă, ceea ce va crea o atracție pentru marii investitorii străini, mai ales din Germania. Numai volumul de afaceri dintre landul Bavaria și România, unul dintre cele 16 landuri ale Germaniei, este 6,5 miliarde de euro. Suma a fost confirmată și de ambasada de la Berlin, și de consul general de aici de la Munchen, la întâlnirile la care am participat personal.
• De aceea, aceste măsuri fac din România un caz special, pentru că nici Bulgaria, nici Croația, nici Ungaria nu au așa ceva. De aceea, acest Guvern Florin Cîțu, dacă va face reforme în următorii 4 ani, are șanse mari să facă istorie în România.”

O strategie care începe să dea roade: pariul pe mediul privat

„Venim după trei ani de guvernare PSD și un an de pandemie. Eu nu sunt de acord să susțin în continuare nenorocirile acordate de PSD”, a transmis premierul Cîțu, anunțând totodată că rămâne hotărât să elimine din buget o serie de alocări prevăzute în guvernarea PSD.

În fraza de mai sus se poate citi conceptul condensat al noii guvernări. E vorba de o altă strategie, opusă celei a PSD, aplicată încă din vremea Guvernului Orban.

România nu va mai alimenta consumul nesăbuit (prin măriri de pensii și salarii pe datorie externă, care sunt înghițite apoi de inflație), așa cum au procedat guvernele PSD, ci dimpotrivă, va investi bani în economie și va ajuta sectorul privat.

Rezultatele se văd deja, dovadă reacția agențiilor internaționale sau mesajele investitorilor din Germania, dar e abia începutul. Marele pas înainte va fi făcut prin noua formă a bugetului de stat.

Câteva date prezentate de premierul Florin Cîțu despre bugetul pentru 2021

• Nu am primit încă niciun program de restructurare a companiilor de stat. Vreau să anunț că vom face restructurare prin legea bugetului. Noi le-am plafonat cheltuielile salariale la nivelul anului 2020.
• Îi anunt pe toți  că nu voi aștepta până la finalul anului ca să vad apoi că n-au făcut nicio reformă. Le-am dat timp până la jumătatea anului să înceapă reformele.
• Am mai văzut un lucru în presă despre creșterea personalului din administrație. A fost într-adevăr o creștere la nivelul universităților. Deci a fost în educație, unde știți că în aceste sectoare este nevoie…
• În 2020, pentru combaterea efectelor pandemiei s-au alocat 16,3 miliarde de lei, o parte din cheltuielile prevăzute se prelungesc și în 2021.
• 3 miliarde de lei au însemnat cheltuieli pentru  organizarea alegerilor locale, generale și despăgubiri pentru secetă, deci din start, avem execuție bugetară suplimentară față de 2020, pentru asigurarea pensiilor și alocațiilor
• Doar prin investitii putem crește economia, nu prin formula brevetată de PSD, ca atare, vom direcționa 61,4 miliarde de lei, 55% din PIB, către investiții.
• Nu știu cum a ieșit în spațiul public că sunt mai puțini bani la Sănătate. În bugetul pe 2021, la capitolul Sănătate avem alocați 11,4 miliarde de lei. Execuția de anul trecut a implicat 7,2 miliarde de lei, deci anul acesta avem cu 2 miliarde în plus, fără a adăuga și cheltuielile prevăzute pentru pandemie.
• Salarii: Nu voi susține sporurile acordate pe tot felul de criterii și nu pe criterii de performanță.
• Fondurile europene vor fi atrase cât mai repede, cât mai mult, de aceea avem rapid nevoie de acest buget.