Răspunsul Europei la criză: salarii minime decente, reducerea sărăciei şi a inechităţilor sociale
Astăzi, 3 iunie, Comisia lansează a doua etapă a consultării cu sindicatele și cu organizațiile patronale europene cu privire la modul de asigurare a unor salarii minime echitabile pentru toți lucrătorii din Uniunea Europeană.
Aceasta este continuarea primei etape a consultării, care s-a desfășurat în perioada 14 ianuarie – 25 februarie 2020, la care Comisia a primit răspunsuri din partea a 23 de parteneri sociali din întreaga UE. Pe baza răspunsurilor primite, Comisia a concluzionat că sunt necesare acțiuni suplimentare la nivelul UE, potrivit unui comunicat al Comisiei Europene.
Deja o prioritate politică pentru Comisia von der Leyen, evenimentele recente au consolidat și mai mult solicitarea de eforturi ale UE pentru reducerea inegalităților salariale în creștere și a sărăciei persoanelor încadrate în muncă.
UE a fost deosebit de afectată de pandemia de coronavirus, cu efecte negative asupra economiilor statelor membre, asupra întreprinderilor și asupra veniturilor lucrătorilor și familiilor acestora.
Asigurarea faptului că toți lucrătorii din UE câștigă un trai decent este esențială pentru redresare, precum și pentru construirea unor economii echitabile și reziliente, iar salariile minime joacă un rol important.
Salariile minime sunt relevante atât în țările care se bazează exclusiv pe nivelurile salariale convenite în mod colectiv, cât și în cele cu un salariu minim prevăzut de lege.
Salariile minime care sunt negociate în mod corespunzător cu partenerii sociali, respectate și actualizate pot:
- să pună la dispoziția lucrătorilor vulnerabili o rezervă financiară pentru perioade dificile
- să creeze stimulente mai puternice pentru muncă, îmbunătățind astfel productivitatea
- să reducă inegalitățile salariale în societate
- să sporească cererea internă și reziliența economiei
- să contribuie la eliminarea diferențelor de remunerare între femei și bărbați.
Atunci când sunt stabilite la niveluri adecvate și ținând seama de condițiile economice, salariile minime reprezintă un sprijin pentru lucrătorii vulnerabili și contribuie la menținerea atât a ocupării forței de muncă, cât și a competitivității întreprinderilor.
Comisia nu urmărește stabilirea unui salariu minim european uniform, nici armonizarea sistemelor minime de stabilire a salariilor. Orice eventuală măsură ar urma să fie aplicată diferit, în funcție de sistemele de stabilire a salariului minim și de tradițiile statului membru, cu respectarea deplină a competențelor naționale și a libertății contractuale a partenerilor sociali.
Documentul de consultare din a doua etapă stabilește posibile căi de acțiune a UE pentru a se asigura că salariile minime sunt stabilite la niveluri adecvate și că ele protejează toți lucrătorii. Negocierile colective joacă un rol esențial, astfel cum s-a subliniat în răspunsurile partenerilor sociali cu ocazia primei etape a consultării. Prin urmare, inițiativa UE ar urmări să garanteze că:
- salariile sunt stabilite ca urmare a unor negocieri colective care funcționează bine;
- cadrele naționale permit stabilirea și actualizarea regulată a salariilor minime obligatorii, pe baza unor criterii clare și stabile;
- partenerii sociali sunt implicați în mod efectiv în stabilirea prin lege a salariului minim pentru a sprijini gradul de adecvare al salariului minim;
- variațiile salariului minim și exceptările sunt eliminate sau limitate;
- cadrele naționale privind salariul minim sunt respectate în mod efectiv și că există mecanisme de monitorizare.
Partenerii sociali sunt invitați să răspundă la întrebările adresate în cadrul consultării până la 4 septembrie 2020. Aceasta include tipul de instrument considerat ca fiind cel mai potrivit. Comisia are în vedere atât instrumente legislative, cât și instrumente nelegislative, și anume o directivă în domeniul condițiilor de muncă și, respectiv, o recomandare a Consiliului.
Având în vedere circumstanțele actuale legate de criza provocată de coronavirus și pentru a acorda partenerilor sociali timp suficient pentru a-și prezenta răspunsurile, această perioadă este mai lungă decât în cazul consultărilor anterioare.
Următorul pas către această a doua etapă a consultării constă fie în negocierile dintre partenerii sociali în vederea încheierii unui acord în temeiul articolului 155 din Tratatul privind funcționarea UE (TFUE), fie în prezentarea unei propuneri de către Comisia Europeană.
Membrii colegiului au declarat:
Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor, a declarat: „În perspectiva unei redresări favorabilă incluziunii ca urmare a crizei cauzate de coronavirus, dorim să ne asigurăm că toți lucrătorii din UE sunt protejați de un salariu minim echitabil, care să le permită să câștige un trai decent indiferent de locul lor de muncă. Partenerii sociali joacă un rol esențial în negocierea salariilor la nivel național și local și ar trebui să fie implicați în stabilirea salariilor minime, atât în țările care se bazează exclusiv pe nivelurile salariale convenite în mod colectiv, cât și în cele cu un salariu minim prevăzut de lege.”
Nicolas Schmit, comisarul pentru locuri de muncă și drepturi sociale, a declarat: „În UE, unul din șase lucrători sunt clasificați ca lucrători cu venituri salariale mici, iar majoritatea lor sunt femei. Acești lucrători au asigurat funcționarea societăților și economiilor noastre, în timp ce tot restul a trebuit să se oprească. Însă, în mod paradoxal, ei vor fi afectați cel mai puternic de criză. Eforturile în vederea unei inițiative privind salariile minime în UE sunt un element esențial al strategiei noastre de redresare. Toată lumea merită un standard de viață decent.”