Rareș Bogdan: „La mulți ani, Uniune a păcii!”

„A fi cetățean al Uniunii Europene este un privilegiu. Pe 9 mai 1950, când rostea celebra Declarație ce marca începutul construcției Uniunii Europene, Robert Schuman nu visa că ideea unei piețe comune va deveni singurul proiect politic transformat în mod de viață!, transmite europarlamentarul Rareș Bogdan pe pagina sa de facebook.

Și iată unde suntem: cetățeanul european este liber, îmbrățișează, construiește, se bucură de fructele minții sale. Cetățeanul european este solidar, empatic, iubește comunitatea, își învață copiii să se exprime fără teamă. El are aripi, căci nu e niciodată singur.
Trăim vremuri complicate, în care se ciocnesc două lumi despre care nu credeam că pot coexista într-un spațiu atât de apropiat: ambițiile meschine, de ev mediu, care suprimă aspirația naturală a omului către libertate, și iubirea. Dar învățăm din aceste vremuri (învățăm din nou, ce dureros!) ceva fundamental: cine arestează informația și suprimă libertatea amputează conștiințe, aduce modificări genetice de lungă durată în mentalul unui popor.
Privind îngroziți oroarea transformării unui popor în zombi care, din cauza manipulării mentalului colectiv, susțin crima, noi, cetățenii europeni, avem o singură promisiune de făcut copiilor noștri: nu vom bloca niciodată adevărul, nu-i vom pune cătușe.
Uniunea Europeană nu este doar o structură de state care fac comerț și își apără interesele. Uniunea Europeană este un model de societate care promovează noblețea și încurajează oamenii să construiască un viitor pentru toți. Să viseze, apoi să clădească împreună. Căci aceasta este Uniunea Europeană: o lume în care oamenii stau de vorbă la aceeași masă și caută împreună soluții. Nu e ușor, nu e mereu limpede dacă există, dar dacă nu se întrevăd, înseamnă că n-au fost căutate cum trebuie. Structurile europene nu se ridică de la masă decât atunci când au găsit calea.
Aceasta este frumusețea! Pentru UE, imposibilul nu există. Și asta deoarece are un fundament solid, care îmbină doar modele culturale, ci și visele oamenilor. Ce spunea Constantin Noica: Dacă ar dispărea cultura europeană, încă ar putea supravieţui ceva din ea: modelul pe care l-a dat lumii istorice. El ar reapărea drept conştiinţa de sine a oricărei alte culturi depline — în cazul că ar mai fi vreuna. Până la cultura europeană, toate celelalte ştiute nouă au fost parţiale: au cunoscut numai un colţ de Terra, oricât de întins ar fi fost el, şi au dat socoteală numai de versiunea lor a spiritului. Singură cultura europeană, cel puţin din perspectiva noastră, după ce a încercat felurite variante (bizantină, romano-catolică, italiană, franceză, anglo-saxonă, ultimele două pe un fond germanic), s-a deschis, prin conştiinţă istorică, înspre toate culturile ştiute.
La mulți ani, Europă a oamenilor care luptă pentru victoria iubirii asupra fricii!”

Leave a reply