sâmbătă, august 13

Putin vorbește de „genocid” în Donbas. În 1938, Hitler afirma că germanii din Sudetenland erau maltratați

0
563
Va fi sau nu o invazie?
Rusia a anunțat că va retrage o parte dintre trupele sale masate la granița cu Ucraina. Să vedem dacă predicția privind improbabilitatea unei invazii militare a Ucrainei se va adeveri până la urmă sau nu.
Am utilizat atât considerente istorice, cât și argumente ținând de teoria relațiilor internaționale.
Așa cum preconizam, sunt, cel puțin deocamdată, lansate atacuri cibernetice, care fac parte din strategia războiului hibrid.
Pe de altă parte însă, Vladimir Putin vorbește despre un așa-numit „genocid” în regiunea Donbas. În toamna anului 1938, Adolf Hitler afirma răspicat că populația germană din Sudetenland era maltratată și persecutată.
Aceleași similitudini de discurs (poate chiar mai pregnante și frapante) am sesizat și în 2014, în contextul anexării Crimeei. Președintele rus se erija în protector al drepturilor populației ruse din regiune, la fel cum dictatorul nazist se referea odinioară la nevoia de a ocroti drepturile populației germane suspuse guvernului de la Praga.
Totuși, mai există și o altă dimensiune sau fațetă a crizei ucrainene, criză care ar putea degenera într-un conflict mai serios. În articolul al V-lea din Pactul Atlantic, care concretizează principiul securității colective, se precizează că un atac împotriva unui stat membru al organizației este considerat ca o agresiune împotriva organizației în ansamblul său.
Numai că Ucraina nu este membră a NATO. Astfel, în cazul unei invazii, aliații din NATO s-ar găsi într-o situație oarecum ingrată, sau cel puțin delicată. Rusia resimte necesitatea existenței unei zone-tampon la frontierele sale. În caz contrar, dispunând de hotare directe cu state care fac parte din Organizația Nord-Atlantică, s-ar simți implicit amenințată.
Orice stat care se simte amenințat de un rival militar procedează la consolidarea propriilor capabilități militare pentru a-și asigura securitatea.
De fapt, și în privința teoriilor cu privire la Războiul rece și responsabilitatea asupra decalnșării lui, aș împărtăși, în principiu, postrevizionismul lui John Lewis Gaddis.
Poate sunt de evitat perspectivele unilaterale categorice.
Totuși, nu putem neglija nici elementele de politică externă rusă, la care am făcut aluzie în postările anterioare și care reprezintă un potențial pericol pentru lumea occidentală.

Analiză de Hadrian Gorun

Hadrian Gorun este conferențiar universitar la Universitatea ”Constantin Brâncuși”, din Târgu-Jiu, unde predă cursuri de istoria și teoria relațiilor internaționale și Istorie contemporană.

Este doctor în istorie al Universității ”Babeș Bolyai” (UBB), din Cluj-Napoca, cu teză de abilitare tot în domeniul istorie.

A urmat o bursă doctorală Erasmus la Sorbonne, Paris IV, deține un masterat de Relații Internaționale, tot la UBB.

TagsNews

Leave a reply