Proiectele legilor justiţiei reprezintă un obiectiv în cadrul MCV, PNRR şi totodată un obiectiv de care depinde aderarea ţării noastre la spaţiul Schengen, a declarat, marţi, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, în prima şedinţă a Comisiei speciale parlamentare comune pentru examinarea legilor din domeniu.
„Este un proiect (pachetul noilor legi ale justiţiei – n.r.) început în 2020, rămas ulterior nefinalizat, un lucru neterminat şi această împrejurare era inacceptabilă pentru un guvern funcţional. De ce l-am început în 2020? Răspunsul este la fel de simplu: pentru că era reclamat de magistratura română, pentru că cetăţenii sunt încă nemultumiţi de justiţie şi performanţa acesteia şi nu în ultimul rând pentru că este un obiectiv în cadrul MCV, în cadrul PNRR şi în acelaşi timp un obiectiv de care depinde implicit şi aderarea noastră la spaţiul Schengen. Deci avem multiple mize legate de aceste proiecte, unele ţin de aparatul propriu-zis al justiţiei şi consecinţa acesteia asupra grupurilor şi libertăţilor justiţiabililor, altele ţin de obiective politice şi economice de cea mai mare importanţă pentru interesele ţării”, a precizat Predoiu.
El le-a prezentat parlamentarilor principalele elemente de conţinut ale celor trei proiecte de lege – proiectul referitor la statutul judecătorilor şi procurorilor, cel privind organizarea judiciară şi proiectul de lege privind Consiliul Superior al Magistraturii, aşa cum au fost adoptate în Guvern, subliniind că au existat consultări cu Comisia Europeană.
În ceea ce priveşte legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Cătălin Predoiu a menţionat reglementarea la nivel primar a tuturor aspectelor care privesc cariera acestora, în acord cu deciziile Curţii Constituţionale în materie. El a spus că s-a avut totodată în vedere ridicarea la rang de lege a procedurilor de numire în funcţie de conducere de rang înalt a procurorilor şi criteriile obiective şi transparente de selecţie, proceduri şi criterii care erau într-un ordin ministerial.
În acord cu recomandarea de a se consolida rolul Consiliului Superior al Magistraturii în cadrul procedurii de numire a procurorilor cu funcţii de conducere de rang înalt, din comisia de interviu constituită de ministrul Justiţiei fac parte doi procurori din Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (în prezent, fiind un membru), a arătat Predoiu.
Referitor la profesionalizarea procesului de selecţie a magistraţilor, proiectul prevede eliminarea oricăror modalităţi alternative de intrare în magistratură fără concurs, cu excepţia magistraţilor pensionari care pot fi reîncadraţi fără concurs după pensionare la instanţele sau parchetele care nu pot funcţiona normal din cauza numărului mare de posturi vacante.
De asemenea, actul normativ prevede flexibilizarea procedurilor de delegare şi detaşare a procurorilor, în raport cu nevoile sistemului. „Astfel, delegarea şi detaşarea procurorilor se va dispune numai de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, fiind necesar ca, în raport de specificul activităţii parchetelor, aceste decizii să se ia în mod rapid şi suplu, având în vedere că procurorul general al României este cel care asigură conducerea Ministerului Public şi răspunde de eficienţa acestuia, folosindu-se de pârghiile prevăzute de lege în acest sens”, a arătat Predoiu.
Ministrul a dorit să sublinieze că eliminarea abaterii disciplinare, care viza nerespectarea deciziilor CCR sau a deciziilor ÎCCJ, propunerea fiind în acord cu ultima decizie în materie pronunţată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, „nu echivalează cu eliminarea caracterului obligatoriu al unei decizii a Curţii Constituţionale sau a Înaltei Curţi”. „Textul constituţional care reglementează obligativitatea deciziilor CRR rămâne neatins”, a spus el.
Actul normativ conţine prevederi şi în ceea ce priveşte funcţionarea celorlalte parchete. (integral)