marți, februarie 18

Poveste din Elveţia cu poliţişti şi bătrâni care au „evadat” din carantină. O paralelă cu România

0
1819

Corespondenţă din Lugano pentru LUMEALIBERA.RO de la Valentina Predoi 

Valentina Predoi, Lugano

În timp ce în România unii poliţişti „înarmaţi” cu exces de zel au amendat bătrâni pe capete pentră că ieşiseră din case, încălcând desigur regulile carantinei, următoarea istorire petrecută în Elveţia, cantonul Lugano, le-ar putea servi măcar acelora care vor să înveţe că până şi în cele mai „legiste” ţări din lume există o flexibilitate a autorităţilor în raport cu cei care greşesc.
Este o poveste de viaţă care ne readuce lumina în suflete în aceste zile oarecum complicate. O poveste de generozitate obișnuită, dar în realitate nu atât de obișnuită. Ea începe cu un cetăţean de 65 de ani din cantonul Lugano, care a dezvăluit toată scena într-o scrisoare de mulțumire adresată Poliţiei locale.
„Crezând că interdicția de a face cumpărături în supermarketuri pentru persoanele peste 65 de ani s-a încheiat, am mers la un magazin. Ofițerul de securitate din exterior m-a întrebat dacă, de fapt, am împlinit deja 65 de ani și am răspuns că da. În acel moment, mi-a înmânat o foaie tipărită de la municipalitate, care indica numerele utile de contact unde puteam să cer ajutor”.
Bătrânul – probabil puțin plictisit – dă să plece, dar că în acel moment apare o mașină a poliției în spatele lui. Prin urmare, crede că a comis-o. „O sincronizare complet incorectă”, şi-a spus el, crezând că al doilea poliţist a venit pentru a-l sancţiona.
Ofițerul de poliție ajunge lângă el și explică foarte clar că interdicția este încă în vigoare – expiră duminică, dar guvernul a anunțat deja că va fi prelungită în continuare – și că servește tocmai pentru protejarea celor peste 65 de ani, o grupă de vârstă pentru care coronavirusul este mai periculos.
„Polițistul m-a întrebat dacă trebuie să cumpăr multe lucruri și i-am răspuns nu, că am nevoie doar de cateva produse pentru hrana. Mi-a spus că va avea grijă de el. Mi s-a părut că profit de asta, dar m-a convins și i-am mulțumit călduros. Dar probabil că nu am fost singurul”.
Astfel de scene de generozitate rară pot fi întâlnite deseori, în ultimele săptămâni, la intrarea în magazinele alimentare.
„În timp ce eram acolo, gândindu-mă la cât de recunoscator eram că mi se întâmpla asta, văd un bărbat mai în vârstă apropiindu-se de ușa din față. Mi-am dat seama că nu-l vor lăsa să intre. Dar tocmai atunci o doamnă s-a oprit și l-a întrebat dacă are nevoie de ajutor. El i-a spus că trebuie să cumpere niste fructe, iar ea s-a oferit să-l ajute, spunând că vor rezolva plata cumparaturilor la final”.
În vremurile normale, chiar și acum o lună, astfel de gesturi erau rare. Acum, din fericire, există. „Am fost încântat de gândul că solidaritatea mai există în această lume și în circumstanțe ca acestea.”
Revenim acum la bătrânul din povestea noastră. Ofițerul de poliție părăsește magazinul cu sacosa în mână. Bătrânul îi mulțumește și apucă portofelul să-i achite.
„M-a oprit cu un gest și mi-a spus ca e bine asa, că sunt chestii mici și că nu trebuie să-mi fac griji. În acel moment mi s-a pus un nod în gât. I-am spus că vreau să-l îmbrățișez, dar în mod clar în aceste condiții este un gest care trebuie evitat cu orice preț. După ce m-am întors în mașină, am fost coplesit de emoție profundă față de un străin, pe deasupra având asupra lui şi o armă, dar mult mai înarmat cu dragoste pentru aproapele sau. Când am ajuns acasă, am simtit că a trebuit să fiu acolo, exact în acel moment, pentru a înţelege asemenea gest, care să mă facă să reflectez asupra oamenilor, asupra motivațiilor, asupra binelui care se face în tăcere. Destinul, printr-un polițist, mi-a oferit ocazia să înțeleg și sa fiu martorul acestei experiente”, îşi încheie eroul povestirii noastre relatarea în faţa reporterului de la Corriere del Ticino.
Credeţi că s-a terminat istoria lui? Nu! Mai are doar o mărturie de făcut: „Odată ce am deschis geanta de cumpărături, am vazut că agentul pusese în ea mai mult decât am cerut”. No comment.

Leave a reply