Unul din doi turiști străini din 2019 a vizitat Europa, potrivit datelor Organizației Mondiale a Turismului. Vechiul continent, un magnet tradițional pentru călători, luptă acum cu toate forţele pentru a menține viabil un sector care contribuie cu peste 10% din PIB-ul UE și angajează mai mult de 27 de milioane de oameni, conform calculelor comunitare.
Dar epidemia covid-19 a schimbat perspectiva de travel pe continent. Închiderea frontierelor și frica au lovit călătoriile internaționale. Și în acest context, majoritatea turiştilor se uită din nou la piața națională. La asta se adaugă planuri de ajutor specifice, în valoare de miliarde. Ziarul El Pais trece în revistă principalele răspunsuri la criza de pe cele mai mari piețe turistice europene.
FRANŢA
Imediat ce premierul Édouard Philippe a rostit cuvintele magice „francezii vor putea pleca în vacanță în iulie și august”, compania națională de căi ferate (SNCF) și-a redeschis rezervările vineri. Biletele sunt limitate: un singur loc din două este oferit la vânzare și tot traficul feroviar nu a fost reluat încă.
În plus, cel puțin până când situația va fi revizuită la sfârșitul lunii, pentru a vedea dacă unele zone pot redeschide baruri și restaurante, precum și hoteluri sau chiar plaje, a decide unde să petreci vacanța de vară va fi o sarcină oarecum riscantă.
Singura certitudine este că majoritatea francezilor își vor petrece vacanța pe teritoriul național. Aceasta nu este doar o măsură de securitate, ci și o strategie oficială pentru a ajuta un sector care oferă aproximativ două milioane de locuri de muncă și aproape 8% din PIB.
Celălalt pilon pentru a preveni scufundarea turismului este un „plan Marshall” ambițios de 18 miliarde de euro (așa îl numește Guvernul), cu 1,3 miliarde de euro ca investiții publice directe. Șomajul parțial în domeniu va dura până în septembrie și va fi susţinut, de asemenea, cu până la 10.000 de euro pentru companiile mici. Vor fi adăugate scutiri de taxe puternice. „Ceea ce lovește turismul lovește inima Franței”, a justificat măsurile premierul Édouard Philippe.
SPANIA
Limitările la libera circulaţie în UE au produs deja o prăbușire a sosirii turiştilor străini și anunţă o vară în care doar turismul interior poate salva ceva din sezonul spaniol în domeniu.
Deși începând de luni, hotelurile și terasele situate în teritoriile din faza 1 a relaxării măsurilor de carantină se vor putea deschide, numărul mare de măsuri stricte de securitate înseamnă că pentru multe unități asta nu compensează redeschiderea către piaţă.
În 2018, turismul a contribuit până la 178 de miliarde de euro la economia spaniolă, ceea ce reprezintă 14,6% din PIB-ul național.
Plajele, terasele, barurile și vremea bună au făcut din Spania a doua putere turistică din Uniunea Europeană şi din lume, după Franţa, ca număr de turişti străini sosiţi în Peninsula Iberică.
Dar pandemia a schimbat totul. Cu până la 92% din activitatea obişnuită închisă, cea mai mare parte afectată de dosarele de reglementare temporară a forței de muncă (ERTE, adică un fel de şomaj tehnic), serviciile hoteliere și de restaurante sunt cele mai afectate de criza coronavirus.
ITALIA
Turismul are o pondere de 13% în PIB-ul italian, iar pandemia covid-19 va provoca daune enorme sectorului. Acesta este motivul pentru care Guvernul a aprobat ajutoare în valoare de aproximativ 4 miliarde de euro pentru sprijinirea pieței, care va fi substanțial internă în această vară.
Împrumutul pentru vacanță, înzestrat cu aproximativ 2,4 miliarde de euro, se va adresa familiilor cu venituri care nu depășesc venituri 40.000 de euro pe an. Acesta va fi folosit pentru plata companiilor italiene care furnizează servicii de cazare și restaurant. Suma variază: 500 de euro pentru familiile formate din trei sau mai mulți membri, 300 de euro pentru familiile cu doi membri și 150 de euro pentru o singură persoană. Ajutorul poate fi utilizat în perioada 1 iulie – 31 decembrie 2020. Va presupune şi până la 80% reducere la unitatea de cazare și 20% ca deducere din impozitul pe venit.
De asemenea, Italia va aloca o parte importantă promovării globale a turismului și dezinfectării unităților de vară. Dincolo de locurile de plajă, preocupă sustenabilitatea orașelor precum Veneția, deoarece în ultimii ani și-au concentrat întreaga economie locală pe turism.
GERMANIA
Ministerul Economiei din Berlin spune că sectorul turistic este unul dintre cele mai afectate de criză. „Guvernul este conștient de situația actuală și există negocieri în curs privind posibilitatea creșterii ajutorului existent”, spune un purtător de cuvânt. Ajutorul curent constă într-un program de urgență care se adresează întreprinzătorilor mici cu până la 10 angajați.
Este vorba despre plăți unice de până la 9.000 de euro pentru întreprinderile cu până la cinci lucrători și 15.000 de euro pentru cele cu până la 10 angajați. Este vorba de subvenții destinate să finanțeze chirii și alte cheltuieli de funcționare pe o perioadă de trei luni. Angajații din sector pot profita, de asemenea, de programul de reducere a programului de lucru.
Pe de altă parte, banca publică KfW a lansat un program pentru întreprinderile mici și mijlocii care include garanții pentru împrumuturi ieftine timp de șase ani. De asemenea, are un program de credit rapid pentru companii cu mai mult de 10 angajați. Băncile primesc o garanție de 100% din partea băncilor publice.
În Germania, cele 16 state federale decid singure cum se vor redeschide către piaţă, după carantină. Asociația Germană de Turism (DTV) a cerut o mai mare coordonare între guvernul federal și landuri, în fața unor decizii unilaterale ale acestora din urmă. Imposibilitatea pentru turiștii de a-și face planuri în afara țării pune accentul pe moment pe turismul interior.
GRECIA
Gestionarea satisfăcătoare a crizei oronavirusului – doar 159 de morți -, împreună cu dependența Greciei de turism – 21% din PIB -, vor permite reactivarea sectorului într-un mod mai cuprinzător și mai rapid decât alte țări din sudul Europei.
Deschiderea, în această sâmbătă, a unor plaje; reluarea legăturilor de feribot cu insulele, lunea viitoare, şi cea a zborurilor internaționale (la sfârșitul lunii mai) sunt doar măsuri de „încălzire” pentru a deschide țara turiștilor, la 1 iulie. De preferință, deschiderea va fi către țări cu un profil epidemiologic similar – precum Israel – și, cel mai probabil, cu protocoale de securitate, cum ar fi un card de sănătate sau teste de detectare a virusului.
La 10 ani de la cererea de salvare financiară adresată UE, de care Grecia a avut nevoie pentru a evita falimentul, previziunile pentru acest an ca urmare a coronavirusului sunt cele mai grave din zona euro: FMI prognozează o contracție de 10% în PIB, și o rată a șomajului de 22,3% (acum 17%). Dar, în afară de un pachet de ajutor de afaceri de 1 miliard de euro, autorizat în aprilie de Comisia Europeană – țara este încă sub supraveghere financiară – Atena nu are în vedere o nouă criză de tipul celei din 2010 și își face toate eforturile în planurile mari de investiții străine în sector.
MAREA BRITANIE
În fața avertismentului guvernului că britanicilor le va fi practic imposibil să-și petreacă vara în străinătate, turismul local a accelerat pregătirile pentru a salva sezonul.
Compania „Visit Britain”, de exemplu, dezvoltă deja un sistem de ştampilă a calității serviciior, pentru a asigura angajaților și clienților respectarea măsurilor de securitate împotriva coronavirusului.
Executivul condus de Boris Johnson a lăsat hoteluri, restaurante și pub-uri pe ultimul loc al planului de ieşire din izolare socială. Cel mai devreme vor putea redeschide la începutul lunii iulie (pe 4 iulie). Până în prezent, s-a anunţat oficial că revenirea la activitate va fi treptată și cu respectarea unor măsuri stricte de distanță socială.