Parlamentul European a votat pentru aderarea României la Schengen

Parlamentul European îndeamnă statele membre să permită României și Bulgariei să adere fără întârziere la Spațiul Schengen, potrivit unui comunicat al instituției. Rezoluția a fost adoptată cu 547 voturi pentru, 49 împotrivă și 43 abțineri.

Într-o rezoluție adoptată marți, eurodeputații afirmă că, până la sfârșitul anului 2022, Consiliul ar trebui să ia toate măsurile necesare pentru a adopta decizia asupra admiterii României și Bulgariei în spațiul Schengen de liberă circulație. Acest lucru ar trebui să asigure eliminarea controalelor asupra persoanelor la toate frontierele interne pentru ambele state membre în prima parte a anului 2023. Rezoluția a fost adoptată cu 547 voturi pentru, 49 împotrivă și 43 abțineri.

Constatând că spațiul Schengen este „una dintre cele mai mari realizări ale Uniunii Europene”, eurodeputații critică faptul că statele membre nu au luat încă o decizie privind admiterea Bulgariei și României, deși cele două țări îndeplinesc de mult timp condițiile necesare. Menținerea controalelor la frontierele interne este discriminatorie și are un impact negativ asupra vieții lucrătorilor mobili și a cetățenilor, potrivit eurodeputaților. Obstrucționarea importurilor, a exporturilor și a liberei circulații a mărfurilor din porturi dăunează, de asemenea, pieței unice a UE, informează stiritvr.

Manfred Weber a subliniat că este inacceptabil faptul că, încă din 2011, Consiliul European este așteptat să dea undă verde pentru aderarea la Schengen a României și Bulgariei și i-a îndemnat pe europarlamentari să dea un vot favorabil. Dacă legislativul continental aprobă, ultimul examen decisiv va fi votul din luna decembrie, din cadrul consiliului JAI. Astăzi, Parlamentul European ar urma să voteze rezoluţia privind aderarea României şi Bulgariei la spațiul Schengen.

Propunerea de rezoluţie nonlegislativă depusă de şase grupuri politice din Parlamentul European – PPE, S&D, Renew, Verzi, ECR şi Stânga – ce va fi supusă la vot în plen marţi, la Strasbourg, îndeamnă Consiliul să ia toate măsurile necesare pentru a adopta decizia sa privind aplicarea integrală a dispoziţiilor acquis-ului Schengen în Bulgaria şi în România până la sfârşitul anului 2022, asigurând astfel eliminarea controalelor asupra persoanelor la toate frontierele interne pentru ambele state la începutul anului 2023.

Parlamentul European ”reaminteşte că toate condiţiile necesare pentru aplicarea integrală a acquis-ului Schengen în România şi Bulgaria au fost deja îndeplinite de ambele state membre în 2011”, indică proiectul de rezoluţie citat.

În document, PE îşi reafirmă poziţia de lungă durată, astfel cum a fost exprimată în rezoluţia sa din 11 decembrie 2018, în sprijinul aplicării integrale a acquis-ului Schengen în Bulgaria şi România şi se declară descurajat de faptul că, în ultimii 11 ani, Consiliul nu a reuşit să adopte o decizie privind aplicarea integrală a acquis-ului Schengen în Bulgaria şi România, în pofida apelurilor repetate în acest sens, atât din partea Comisiei Europene, cât şi a Parlamentului European.

De asemenea, în propunerea de rezoluţie PE salută ”disponibilitatea României şi a Bulgariei de a găzdui în mod voluntar o misiune de informare, ceea ce constituie o expresie a principiului cooperării loiale şi încrederii reciproce din partea acestor state, deşi au îndeplinit deja toate cerinţele legale şi nu există motive pentru evaluări suplimentare”.

Printre eurodeputaţii care au depus această propunere de rezoluţie se numără Cristian Buşoi, Daniel Buda, Dan Motreanu, Eugen Tomac, Gheorghe Falcă, Lorant Vincze, Marian-Jean Marinescu, Mircea Hava, Siegfried Mureşan, Traian Băsescu, Vlad Nistor, Vasile Blaga, Rareş Bogdan, Iuliu Winkler (grupul PPE), Dan Nica (grupul S&D), Dacian Cioloş, Vlad Gheorghe, Alin Mituţa, Dragoş Pîslaru, Nicolae Ştefănuţă, Ramona Strugariu, Dragoş Tudorache, Vlad Marius Botoş (grupul Renew) şi Cristian Terheş (grupul ECR).

O propunere de rezoluţie a fost depusă separat de către eurodeputaţii Jean Paul Garraud (Franţa) şi Nicolaus Fest (Germania) în numele grupului Identitate şi Democraţie (ID). Documentul exprimă opoziţia faţă de viitoare extinderi ale spaţiului Schengen, cu excepţia cazului în care protecţia frontierelor externe ale Uniunii este şi ea consolidată în consecinţă.

Proiectul de rezoluţie al grupului ID reaminteşte că statele membre păstrează suveranitatea asupra gestionării frontierelor şi exprimă îngrijorarea cu privire la extinderea spaţiului Schengen pentru a include două state membre situate de-a lungul frontierelor estice ale Uniunii, considerând că acest lucru contravine intereselor celorlalte state membre din spaţiul Schengen. În aceeaşi propunere se mai solicită statelor membre, Consiliului şi Comisiei Europene să condiţioneze această extindere de consolidarea simultană a cadrelor şi resurselor dedicate protecţiei frontierelor externe ale Uniunii.