sâmbătă, octombrie 24

Opriţi pensiile speciale, nu mai jefuiţi România prin dobânzi mari! Vom repeta erorile economice care ne-au îngropat în 2010?

1
441

Criza provocată de pandemie provoacă deja daune imense economiei mondiale. După un maraton de negociere de 16 ore, liderii UE a încheiat meetingul cu un eșec, nereușind să ajungă la un acord pentru a defini răspunsul Uniunii Europene la criza economică cauzată de coronavirus. Împărțirea dintre țările din nord și cele din sud, în special între Olanda și Italia, au împiedicat acordul. 

Dar indiferent ce bani ne va pune pe masă Europa, ei nu vor mai trebui folosiţi ca în criza începută în 2008, când băncile s-au împrumutat cu fonduri europene la dobânzi de 3% şi au împrumutat ulterior România cu dobânzi duble sau chiar mai mari, susţine analistul financiar Marius Mureşan, stabilit în Canada.


“Datoriile pe care le fac ţările nu sunt neapărat ceva rău. Problema este unde anume se duc banii. Iar în România se duc unde nu trebuie, s-au dus mai ales în trecut… Pe pensii speciale, pe salarii pentru unii angajaţi la stat mult prea mari decât în privat etc. Iar ca să acoperi acest buget îndatorat prin măsuri de majorare a veniturilor personale trebuie să te împrumuţi mai mult, şi mai mult. Pensiile alea speciale trebuie să le acoperi, trebuie să le plăteşti, de unde? Am văzut nişte sume imense pentru nişte oameni care n-au făcut mai nimic special în viaţa lor în raport cu restul lumii”, afirmă Marius Mureşan, într-un interviu pentru LUMEA LIBERĂ TV (vezi înregistrarea video, la finalul acestui articol).

Potrivit analistului, România este nevoită să se împrumute în continuare, dar banii trebuie folosiţi altfel.

Marius Mureşan

“Dobânzile sunt foarte mici acum, zero sau chiar negative, deci nu e atît de rău să te împrumuţi. Asta e, nu ai bani în casă, trebuie să plăteşti pensii şi salarii, atunci te împrumuţi, ce să faci? Bine că ai de unde. Chiar şi aşa, se va ajuneg la tăieri bugetare, indiferent ce formă vor lua ele, pentru că bugetul României nu poate să ducă. Şi chiar dacă iei bani de la FMI, Banca Mondială, ei îţi pun condiţii, cum au pus în 2010 şi a avut loc marea tăieri de 25% din vremea Guvernului Boc. Dar păcat că românii nu ştiu ce tunuri s-au dat ulterior, în 2013-2015, au fost urâte de tot. S-a întâmplat chiar până în 2016, 2017, când au începuz să scadă dobânzile… Să te duci să iei tu bancă privată să iei bani de la Mario Draghi (n.r. – ex-şeful Băncii Central Europene) cu dobânzi de 2-3% şi să împrumuţi statul român cu 7-8%, ăsta e un mare tun!”, afirmă Mureşan.

Europa se chinuie să deblocheze ajutoarele

În principiu, 240 de miliarde de euro sunt disponibile pentru țările care au nevoie de acestea din cauza coronavirus, dar cu dezbaterea încă deschisă despre ce va însemna pentru o țară să solicite aceste credite. Este cea mai importantă diferență dintre statele UE care nu a permis ajungerea unui acord la summit-ul de ieri.

Există un consens asupra faptului că, pe termen scurt, împrumuturile ar fi acordate cu singura cerință ca acestea să fie destinate efectelor acestei crize, dar pe termen mediu, există cei care cer să stabilească condiții specifice pentru fiecare țară care o solicită.

Dacă împrumutați bani, trebuie să acceptați o anumită condiție, este moneda cu care Olanda, din ce în ce mai singură, încetinește acordul.

Pe de altă parte, a fost oprită crearea unui nou fond de finanțare rapidă „(Instrumentul financiar rapid”) de 80 de miliarde de euro, iar totul se concentrează pe instrumentele deja existente în MES, așa-numitele credite ECCL.

Celălalt mare obstacol este modul de finanțare a fondului de recuperare pentru a ieși din ceea ce se presupune deja a fi o recesiune profundă. Nimeni nu se opune creării acestui fond în acest moment, dar există mari diferențe în ceea ce privește finanțarea acestuia. Pe masă se află propunerea Franței pentru un fond care implică o mutualizare a datoriei, dar limitată în timp și în obiectiv.

În schimb, în ​​alte privințe, acordurile sunt practic închise. BEI va avea avantajul de a lansa un fond de 25 dde miliarde de euro care ar permite mobilizarea a până la 200 de miliarde de euro pentru a sprijini companiile. Discuția din Eurogrup a vizat dacă acest ajutor ar trebui să se concentreze doar pe IMM-uri sau pe toate companiile.

Acordul pentru 100 de miliarde de euro pentru credite pe care Comisia Europeană îl va mobiliza pe baza garanțiilor din partea statelor membre este, de asemenea, asumat, deși cu insistența Olandei și a altor țări că este un instrument temporar și că nu ar trebui să servească, așa cum dorește Spania, pentru a crea o schemă de reasigurare permanentă a șomajului. Haga insistă să menționeze că la sfârșitul crizei, acest instrument trebuie să dispară.

1 comment

Leave a reply