vineri, decembrie 4

Ofensiva lui Clotilde Armand în USRPLUS. Ce urmează?

2
1204

În plină pandemie resuscitată pe plus de iresponsabilii care îndeamnă populația să se infecteze cu COVID, prin proteste anti-”botniță”, aproape că au trecut nevăzute pentru publicul larg tensiunile din USRPLUS. 

Ce s-a întâmplat? După scorul neașteptat de slab înregistrat la votul politic pe țară (aproximativ 7%, față de 22, 36% în alegerile europarlamentare de anul trecut), au început mai multe scandaluri interne provocate de alegerea candidaților pe listele pentru alegerile parlamentare din decembrie.

Au apărut câteva demisii importante din rândul actualilor parlamentari USR, nu mai contează cine, și acuzații dure la adresa cuplului Barna-Cioloș pentru felul în care decidenții USRPLUS i-au lăsat ”în ofsaid” pe unii dintre cei mai vocali luptători anti-PSD, cum este de pildă cazul Florinei Presadă.


„Prima pe judeţ, a doua pe ţară, a şasea pe listă! Iubiţi România cu ochii deschişi!”

Alianţa USR-PLUS Bucureşti şi-a desemnat, sâmbătă, candidaţii pentru Parlamentul României. Lista pentru Senat este deschisă de Ştefan Pălărie, care a fondat şi condus aproape 10 ani Şcoala de Valori – un ONG educaţional. Lista pentru Camera Deputaţilor este deschisă de Claudiu Năsui, actualmente parlamentar şi lider al USR Bucureşti. Senatoarea USR Florina Presadă este a şasea pe această listă, practic pe un loc neeligibil.

„Prima pe judeţ, a doua pe ţară, a şasea pe listă! Iubiţi România cu ochii deschişi!”, a scris Presadă, sâmbătă pe Facebook.

Alte nemulţumiri au fost după ce Biroul Naţional a invalidat candidatura lui Vlad Teohari susţinută de USR-PUS Diaspora, după ce Comisia de arbitraj a partidului a dat un aviz negativ de integritate. Teohari a semnat anul trecut o scrisoare deschisă iniţiată de Mihai Goţiu şi în care peste 100 de membri USR reclamau execuţiile din partid.

Demersul fusese determinat de excluderea Olimpiei Ardelean ca urmare unei postări de pe contul ei personal de Facebook, în care sesiza nereguli din cadrul organizaţiei judeţene Ilfov, scrie Adevărul.

Clotilde Armand iese la atac și dă semnalul noului val

Clotilde Armand, în Parlamentul European

Pe fondul acestor tensiuni interne, a ieșit la rampă Clotilde Armand, câștigătoarea alegerilor de la Sectorul 1 din București. Ea și Dominic Fritz, noul primar al Timișoarei, reprezintă la acest moment cele mai în vogă figuri publice de la USRPLUS, încărcate de legitimitatea votului popular.

Surprinzător, Clotilde Armand le-a luat partea celor marginalizați și l-a atacat indirect pe Dan Barna, liderul USR, dând practic semnalul unei ofensive personale în partid al cărei rezultat final ar putea fi preluarea șefiei de către primărița de la sectorul 1.

Clotilde Armand a afirmat, despre nemulţumirile privind lista candidaţilor USR la alegerile parlamentare, că într-o mare măsură cei care aduc reproşuri în acest sens au dreptate. Ea precizează că este greu de crezut că unii colegii care s-au luptat 4 ani în Parlament cu „hidra pesedistă” nu se mai regăsesc primii pe liste.

„E multă forfotă în bula noastră pentru că unii colegi din USR se regăsesc pe locuri greu eligibile la Camera Deputaţilor sau la Senat. Scriu şi eu câteva rânduri despre «scandalul» din interiorul USR PLUS. În primul rând, am citit comentariile, criticile, acuzaţiile scrise de voi şi vreau să vă spun că într-o mare măsură aveţi dreptate. Da, este greu de acceptat faptul că unii colegi care s-au luptat în Parlament în ultimii 4 ani cu hidra pesedistă (cum nu s-a luptat nimeni în ultimii 30 de ani) nu sunt printre primii pe listele pentru Parlament. Apoi, este dificil de înţeles scoaterea de pe listă a unui coleg în pragul alegerilor interne. Toate acestea lăsate în suspensie şi neexplicate lasă o pată mare şi urâtă asupra noastră”, a scris Clotilde Armand marţi pe Facebook.

Ea mai spune că în cazul în care USR-PLUS face politică în scop personal, atunci nu vede nicio deosebire faţă de PSD sau alte partide „pline cu dinozauri politici”.

Dan Barna le-a transmis colegilor din USR nemulţumiţi ca nu mai prind locuri eligibile pe lista candidaţilor la alegerile parlamentare şi care susţin că departajarea internă s-a făcut printr-un abuz, că atunci când îi va fi prezentată o dovadă de abuz, poate oricând discuta situaţia cu aceştia.

Preşedintele USR a adăugat că oricând partidul poate decide să opteze pentru un alt lider, caz în care „cu plăcere i-aş înmâna acest mandat unui alt coleg”.

O bună analiză despre tensiunile interne din USRPLUS a făcut europarlamentara Ramona Strugariu, pe pagina sa de socializare.

”Conflictele nesfârşite din interior, luptele bezmetice dintre grupuri şi grupuscule…”

Ion M. Ioniță

Jurnalistul Ion M. Ioniță a scris în Adevărul o analiză despre rezultatul slab obținut de alianța USRPLUS la alegerile din 27 septembrie.

În articolul cu titlul ”USRPLUS, cel mai mare partid mic”, cunoscutul gazetarul trece în revistă cauzele care au dus la rezultatul slab al USRPLUS și face comparația cu celelalte partide.

”Alianţa USR PLUS a avut câteva victorii răsunătoare acolo unde a venit cu figuri credibile, radical diferite de ofertele unor personaje vechi şi erodate susţinute de PNL şi PSD. Dar atât. Mesajul politic al USR PLUS nu a fost clar  şi rezultatele se văd. Pe o scenă foarte polarizată rămâne foarte puţin loc pentru alţi actori. PNL a câştigat categoric la votul popular în faţa PSD, la primării 34,58% –30,34% , la consilii locale 32,87% –28,40%, la consilii judeţene 30,76% – 22,32%, dar şi datorită efectelor votului într-un singur tur, PSD a rămas cu mai mulţi primari faţă de PNL şi cu un preşedinte de consiliu judeţean în plus. În aceste condiţii, următorii clasaţi sunt departe în spate, în intervalul 5-7% din voturi, unde e mare înghesuială cu USR PLUS, PMP, UDMR şi chiar Pro România”, scrie jurnalistul.

El consideră că USRPLUS ar putea lua un scor bun în diaspora, dar puțini au fost cei care s-au înscris la votul prin corespondență.

”Configuraţia noului parlament se va decide prin votul din ţară, pe cale de consecinţă şi noua majoritate care va conduce România în următorii patru ani. USR PLUS s-a poziţionat ca o alternativă la partidele vechi, ca o a treia cale pentru un electorat mai tânăr din marile oraşe. Conflictele nesfârşite din interior, luptele bezmetice dintre grupuri şi grupuscule, fiecare dintre ele decis să-i ia gâtul adversarului, utilizarea până la saturaţie a reţelelor sociale pentru răfuieli publice, cultura contestării tuturor în afară de propria persoană şi un amalgam de exprimări politice dintre cele mai contradictorii, toate au dus la pierderi de imagine. Iar rezultatele de la locale sunt cât se poate de clare. În lupta dintre cei mari, cu greu se mai văd cei mici, iar cei care aspirau să fie mari au toate şansele să ajungă mici”, conchide Ion M. Ioniță.

Ce urmează după furtună și lins rănile interne?

Dacian Cioloș s-a delimitat ușor de partenerii săi, într-un interviu la Digi 24, lăsând de înțeles că tensiunile interne din alianță ar fi mai degrabă problema USR.

”Noi avem nişte proceduri de selectare a candidaţilor. Candidaţii la parlamentare nu sunt puşi cu mâna de preşedintele partidului sau de preşedintele unei filiale. Noi am decis fuziunea USR şi PLUS dar, formal, fuziunea va avea efect în momentul în care va fi recunoscută şi înregistrată la tribunal. Din păcate, lucrul acesta durează luni de zile. Noi am luat decizia asta în august şi ne aşteptăm să avem o decizie a tribunalului care să formalizeze această fuziune abia undeva, probabil, pe la sfârşitul anului sau la începutul anului viitor. Până atunci, fiecare partid trebuie să îşi selecteze candidaţii pe baza propriului statut, pentru că dacă nu facem aşa, oricine poate să conteste decizia respectivă şi are toate şansele să câştige şi am stabilit şi o procedură comună, pentru că avem liste comune”, a declarat Cioloș.

În ciuda problemelor intra și inter-partide din, deocamdată, alianța USR PLUS și pe fondul scorului chiar foarte slab înregistrat la alegerile locale, de trei ori mai mic decât la europarlamentare, situația nu e chiar așa de neagră.

Tocmai alegerile pentru Parlamentul European, când votul a fost exclusiv politic, arată că USRPLUS are șansa de reveni din nou la un scor bun pe 7 decembrie.

De ce? Pentru că atunci nu se va vota nici primarul, nici lista locală, ci partidul. Iar acest detaliu va permite USRPLUS să redevină atractivă pentru votanții care caută o alternativă la partidele mari.

Sigur, primarii și consilierii locali aleși deja vor trage și ei listele după ei, dar nu în măsură atât de mare ca la alegerile locale.

Marea problemă: discursul taliban și incapacitatea de înțelegere cu partenerii

Dominic Fritz, noua ”locomotivă” electorală a USR

Marea problemă, despre care foarte puțini lideri USRPLUS vorbesc deschis de teamă să nu piardă și mai mult suport electoral, este cea a relației cu PNL și PMP – și ea una dintre cauzele principale ale situației complicate din alianță.

Discursul de tip taliban și ”anti” cu orice preț riscă să izoleze și mai mult USRPLUS, după experiența nefericită a îndepărtării PMP din alianța anti-PSD din București.

Dacă Dacian Cioloș și Dan Barna nu vor reuși să potolească grupările radicale – pentru care nimeni nu e suficient de bun, iar toți jucătorii politici sunt corupți și nu se ridică la înălțimea valorii alianței – riscul disoluției va fi major.

Paradoxal, dacă există o șansă ca USRPLUS să reziste pe picior mare în politică ea ține de o relație tot mai apropiată cu PNL și PMP, nicidecum de ostilitatea față de aceste două partide.

Românii sătui de aproape 30 de ani de PSD-ism distructiv și sabotor pentru țară vor acum reconstrucție și compromis. Votul din 27 septembrie arată și asta.

Cazul Boc: oamenii votează UTIL cu cei care fac

Scorul imens obținut de Emil Boc la Cluj-Napoca arată că lumea votează cu cei care le schimbă vizibil viața în bine. Pierderea Timișoarei de către PNL, în schimb, arată că nu-i suficient să fii partid mare ca să câștigi alegerile, dacă primarul tău n-a făcut mare lucru pentru cetățeni.

În ambele cazuri însă, a existat un VOT UTIL. Tot timpul va fi așa. Interesul poartă fesul, sună o vorbă românească, iar interesul alegătorilor e să aleagă politicieni care FAC. Discursul ”din gură” poate fi bun o vreme (a fost și pentru Firea), dar nu ține mult. Fără rezultate palpabile, politica e pierzanie. Iar rezultate obții, vezi cazul Boc, atunci când ai idei, proiecte, bani și parteneriate.

Emil Boc n-a dus la Cluj războaie nici cu PSD, nici cu USR sau PMP. Dimpotrivă, a căutat căi de comunicare și compromis cu toată lumea, fără a se compromite însă, care i-au permis să construiască. Pentru că nimic nu poți construi pe conflict peren, însă o poți face oricând pe pace. Iar exemplul lui Boc nu e singurul în țară.

El e valabil nu doar pentru primarii ”de dreapta”, ci chiar și pentru PSD. Bunăoară, Constantin Toma, primarul PSD de Buzău, a câștigat alegerile cu un scor chiar mai mare decât cel al lui Boc! La mare distanță s-au plasat ceilalți.

Constantin Toma a obţinut 78% dintre voturile buzoienilor care s-au prezentat la urne. Adrian Zoican, (PNL) a strâns 7,3%, iar ceilalţi candidaţi au obţinut sub 5%. Constantin Florescu (PMP) a obţinut 4,4%, Irinel Cârstea (USR), 4,1%, Constantin Ionescu (Pro România), 2,4%, iar Ion Viorel (ALDE), 1,5%.

Constantin Toma

Dacă își concentrează discursul doar pe tema ”anti” și pe hărțuiala cu orice preț cu toată lumea, de la PSD, PNL și până la UDMR, USRPLUS riscă să fie perceput drept un partid al vorbelor, nu neapărat al faptelor.

Cazul îndepărtării PMP la București arată că, din poziția de aroganță, USRPLUS riscă să împingă tot mai mult PNL și PMP spre o soluție fără USRPLUS, într-o viitoare guvernare.

Iar asta, pe fondul unui nou accident la alegerile parlamentare, adică un scor nu mult peste cele 7% de acum, va transforma USRPLUS într-o pradă ușoară, atât pentru PNL, cât și pentru PMP, ba chiar și pentru PSD.

USRPLUS nu poate rezista patru ani în afara guvernării

Ludovic Orban și Dan Barna au reușit să treacă peste orgolii, dar greul abia acum începe

Patru ani în afara viitoarei guvernări înseamnă condamnare la moarte pentru USRPLUS. Alianța se va destrăma, iar cele două partide se vor topi lent în ce rezistă pe piață.

Iar pe piață rezistă cei care au acces la putere, bani și voturi. O viitoare coaliție la putere PNL-PMP-UDMR-Minorități, cu bucăți rupte din PSD și USRPLUS, nu va fi deloc o surpriză. Dimpotrivă, poate aduna o majoritate confortabilă, dacă extrapolăm votul politic pe partide la alegerile din 27 septembrie.

Bașca faptul că să rămână în Opoziție, alături de PSD, pentru USRPLUS va fi umilință totală.

Dar acesta e scenariul negru, care acum nu e posibil. USRPLUS trece într-adevăr printr-o situație delicată provocată și de nemulțumirea unora dintre cei care poate meritau să fie promovați în continuare, cum susține și Clotilde Armand, și de îndepărtarea față de potențialii parteneri de la PNL și PMP, urmare a rupturii de la Capitală.

Acestea sunt însă probleme remediabile. Valul de nemulțumire internă se va stinge lent, iar relația cu PNL și PMP va fi mai simplu de gestionat dacă liderii USRPLUS pun la respect falanga talibană și aleg calea unei competiții ”fair” cu partidele de dreapta.

De altfel, Dacian Cioloș și Dan Barna înțeleg destul de bine arta compromisului în politică și știu că pragmatismul e calea către succes, nicidecum războiul cu orice preț.

În paralel, pariul pe integritate în politică, discursul anti-PSD și pro-occidental și mai ales propuneri și soluții concrete de o viață mai bună pentru alegători pot fi calea prin care USRPLUS să obțină un rezultat mult mai bun la alegerile parlamentare din decembrie.

În plus, oameni precum Clotilde Armand sau Dominic Fritz, cele mai vizibile figuri asociate cu succesul în USRPLUS, pot deveni locomotive electorale pentru viitoarele alegeri, dacă Dan Barna sau Dacian Cioloș vor ști să-i capaciteze într-un plan mai bun.

De altfel, primarii de la sectorul 1 și Timișoara are trebui să devină acum o prioritate de imagine pentru USRPLUS. Promovarea lor la vârful alianței e o prioritate, pentru că înseamnă investiție politică în cei care au convins populația. Sigur că asta ar putea crea noi tensiuni la vârful alianței, din motive lesne de înțeles, dar n-ar fi totuși un preț mai mic?

USRPLUS trebuie să treacă repede peste tensiunile interne și să scoată la rampă câștigătorii în alegerile locale. Ei sunt cea mai bună ”marfă” electorală în aceste momente delicate, medicamentul care poate trata boala prin care trece acum alianța privită ca alternativă politică în România.

VEZI ŞI:

100 de miliarde de euro pentru România. Planul PNL-USR&PLUS-PMP

Jale, România! Au adus țara în pragul colapsului COVID: cresc infectările, se umple Terapia Intensivă

Rareş Bogdan: “Vine Tăriceanu, plec eu!” Prim-vicepreşedintele PNL, dur cu liderul ALDE, dar salută intrarea lui Moise Guran în politică

Leave a reply