”Oamenii ar plăti și 69 de euro lunar pentru a rămâne în Facebook”. Studiul lui Sett Bezel, profesorul care a prevăzut , în anii 90, explozia giganților IT

Seth Benzell a prezis în anii 1990 că explozia de piață a unor companii precum Amazon, Airbnb, Uber, Google, Facebook ar reduce salariile angajaților clasei de mijloc și reacția lor va duce la radicalizarea pozițiilor politice. Avea dreptate deplină, pentru că, într-adevăr, clasa de mijloc a pierdut venituri și astăzi votează și pentru extrema dreaptă și stânga extremă, ambele ocupând între timp Parlamentele țărilor occidentale.

”Am vârsta suficientă pentru a-mi fi verificat teza conform căreia digitalizarea face salariile precare și polarizează electoratul. M-am născut în New Jersey: sunt evreu și mă voi căsători cu o fată pe care am întâlnit-o, desigur, pe un fel de Tinder pentru evrei. Acum aplic teoria rețelelor și a jocurilor Habsburgilor și Bourbonilor”, spune tânărul profesor de economie digitală de la celebra universitate MIT, din Boston, și membru al echipei HAI (Institutul pentru studiul Inteligenței Artificiale) de la Standford, un alt faimos centru științific internațional din Statele Unite.

Benzell prezice că tendința giganților IT de a cuceri piața va continua, iar algoritmii vor înlocui și ”proletariza” și mai mulți profesioniști – contabili, administratori, manageri de tot felul – care vor vota din ce în ce mai mult pentru salvarea identității lor profesionale decât pentru interesele lor reale.

Aceștia sunt pierzătorii jocului de digitalizare de tip „câștigătorul ia totul”. Câștigătorii sunt o mână de miliardari care controlează platformele digitale. Ei ar trebui să plătească mai multe impozite, susține reputatul specialist american, într-un interviu pentru La Vanguardia, din care redăm în continuare câteva pasaje.

Cât timp va dura gratuitatea totală în rețele de socializare?

De-a lungul timpului, platformele mari, precum Google sau Facebook, aveau nevoie să-și extindă comunitatea de utilizatori pentru a face publicitatea digitală profitabilă și astfel să poată păstra totul gratuit…

Cu cât sunt mai mulți utilizatori, cu atât are mai multă valoare o platformă digitală… Și acum?

Acum, marea amenințare la adresa acestui model de afaceri este că agenții de publicitate încep să pună la îndoială eficacitatea publicității digitale. Și există o teorie solidă și chiar o carte care susține că publicitatea digitală este doar zgomot, dar nu se vinde cu adevărat.

Dvs. ce credeți?

Sunt convins de asta, dar doar jumătate, deocamdată. Cred că, pe măsură ce această publicitate se dovedește inutilă, platformele vor avea mai multe stimulente pentru a schimba modelul de afaceri în abonament.

Un exemplu?

New York Times a început prin vânzarea de reclame și acum face mult mai mult prin vânzarea de abonamente. Este mai profitabil pentru ei să își folosească marca numai pentru a-și genera bani din conținut decât să depindă doar de agenții de publicitate.

De aceea Google solicită deja taxe de stocare? Și în curând pentru Gmail?

O platformă capătă valoare pe măsură ce are mai mulți utilizatori, așa că până acum lucrul inteligent pentru ei era să ofere servicii gratuite oricui, pentru a avea din ce în ce mai mulți utilizatori până la a deveni hegemonică și, dacă este posibil, singura… Dar este asta durabil?

Cât timp vor dura platformele mari să taxeze pentru toate serviciile lor?

Am făcut un experiment revelator de economie comportamentală: am plătit unui grup de utilizatori Facebook să nu-l folosească. Și, în cele din urmă, am ajuns la prețul mediu care a descurajat utilizarea acestuia, care a fost de 79 de dolari pe lună (n.r. – în jur de 65 de euro lunar). În schimb, Facebook spune că primește 11,67 dolari pe lună în publicitate pentru fiecare utilizator care are acces gratis la platformă.

De aceea Facebook este foarte profitabil?

Foarte mult! Și orice politică fiscală a administrației pe platforme ar trebui să ia în considerare aceste cifre.

Va taxa Facebook utilizatorul?

Paradoxul este că, dacă am forța Facebook să se împartă în platforme mici, ar trebui să taxeze aproximativ 11 dolari pe utilizator pe lună, pentru a fi profitabil, deoarece publicitatea nu ar mai fi eficientă sau suficientă.

De ce nu o face acum?

Pentru că, dacă taxează utilizatorul acum, ar putea ajunge să lichideze platforma. Taxarea este riscantă și ireversibilă. Dar ceva se pregătește în laboratoarele Facebook!

Utilizatorii petrec timp creând gratuit conținut pentru Facebook…

Pentru că tuturor ne place să ne expunem lumii, și în mod gratuit. Eu prefer Twitter, dar celălalt motiv mai subtil este că platformele introduc mecanisme de discriminare în funcție de preț, aceasta este faza anterioară (taxarea celor care nu doresc să vadă reclame) înainte de abonament.

Nu asta face Spotify?

Raționamentul abonatului este că „atenția mea merită mai mult decât cea a celor care nu plătesc și, prin urmare, nu trebuie să cumpăr reclame”. Cred că asta va fi extins și la alte platforme de conținut.

Pe Netflix, plata abonamentului evită anunțurile obligatorii la televizor.

Și apoi există nivelul VIP al utilizatorilor de pe platformele sociale care se încarcă deja pentru a fi pe ele. Este exemplul lui Kyle Jenner.

Cel cu surorile Kardashians?

Ele au amenințat că vor părăsi Snapchat și li s-a plătit o avere pentru a rămâne.

Foarte tare!

Ceea ce se întâmplă în acest caz este că ceilalți utilizatori Snapchat acordă o atenție specială reclamelor care îi anunță că sunt alături de un membru al familiei Kardashian în aceeași rețea.

Ați fragmenta monopolul Google, așa cum își doresc UE și SUA?

Mai întâi, vă reamintesc că în California a avut loc un referendum asupra Uber și a câștigat de Uber. Californienii au crezut că Uber este necesar și au votat pentru ca acesta să rămână pe piață. Platformele generează și distribuie valoare. Monopolurile sunt considerate rele pentru că cresc prețurile neavând concurență, dar în acest caz nu e vorba de așa ceva, este un serviciu gratuit.

Și nu ajung aceste companii cu putere de monopol să-i cumpere pe antreprenorii care vor să concureze cu ei?

Dacă am fragmenta Google, Gmail, Facebook, ar fi ele la fel de utile pentru toată lumea? Nu!

Nu vor ajunge să ne taxeze pentru tot până când vor deveni un monopol clasic?

Problema ar fi că aceste servicii, acum gratuite, trebuie să mențină o bază gigantică de utilizatori pentru a fi utile. Mă aflam în Republica Cehă când au vrut să-și lanseze propriul Google, pentru a-și salva limba. Platformele nu trebuie să fie fragmentate: trebuie doar să plătească mai multe taxe.

Cum?

Prin limitarea puterii acestor coloși IT, de către marile puteri federale precum SUA sau UE, de evitare a impozitelor. Ulterior, conform legilor rețelelor de socializare, vor exista platforme mari și mai multe insule mici de platforme digitale.