O sală de clasă, un bar, o sufragerie. Cum se transmite virusul în spații închise, prin aerosoli ce rămân în aer ore bune

Covid-19 se răspândește prin aer, în special în interior. Nu este la fel de infecțios ca rujeola, dar oamenii de știință recunosc deja în mod deschis rolul pe care îl joacă contagiunea cu aerosoli în pandemia actuală, mici particule contagioase expirate de un pacient care rămân suspendate în aer și câteva ore, în medii închise. Cum funcționează acest mod de contagiune? Și, mai presus de toate, cum îl putem aborda?

Aerosolii – particule mai mici de 100 de microni care rămân suspendate în aer și ore Picături – particule mai mari de 300 de microni care cad pe sol după câteva secunde Prin fiecare picătură eliberăm în aer în jur de 1.200 de aerosoli

În acest moment, autoritățile sanitare recunosc trei moduri de contagiere:

1- Picăturile pe care cei infectați le expulzează atunci când vorbesc sau tusesc, care ajung în ochii, gura sau nasul persoanei neinfectate și astfel de poate contagia cu SARS-CoV-2.

2 – Suprafețe contaminate, deși Centrele SUA pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) indică faptul că acest caz este cel mai puțin probabil și Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor avertizează că nu a fost descoperit nică măcar un caz de contagiune în acest fel.

3 – Infecția cu aerosoli, când respirați aceste particule infecțioase invizibile pe care o persoană bolnavă le expiră și care se comportă ca un fum atunci când iese din gură. Fără ventilație, acestea rămân suspendate și se condensează în cameră, pe măsură ce trece timpul.

Respirația, vorbirea și țipătele sunt toate surse de contagiere

Șase persoane se adună într-o casă, una dintre ele infectată. 31% din focarele cunoscute din Spania apar în acest tip de adunare socială, în special în întâlnirile cu familia și prietenii.

Indiferent de distanță, dacă trec patru ore fără măști sau ventilație și cei din încăpere vorbesc tare, celelalte cinci persoane ar fi infectate

Riscul de infecție este redus sub o persoană infectată atunci când grupul folosește măștile, scurtează durata întâlnirii la jumătate și, de asemenea, ventilează spațiul.

În cazul utilizării măștilor, riscul ar fi redus la patru infecții. Măștile de la sine nu împiedică contagierea dacă expunerea este foarte lungă

Fiecare punct portocaliu reprezintă o doză de particule capabile de infectare la inhalarea lor. Când țipăm, eliberăm de 50 de ori mai multe particule respiratorii decât în tăcere

n

Pacientul zero care i-a contagiat pe toți s-a așezat în primul rând. Cu roșu, cazurile pozitive după 13-15 zile de la contagiere. Cu gri, cazurile suspecte de infectare

La începutul pandemiei, s-a crezut că principalul vehicul al contagiunii erau acele picături mari pe care le expulzăm atunci când tușim sau strănutăm.

Cu toate acestea, știm acum că țipatul sau cântatul într-un spațiu închis, slab ventilat pentru o lungă perioadă de timp generează, de asemenea, un risc ridicat de contagiune.

Acest lucru se întâmplă deoarece atunci când vorbim în partea de sus a plămânului sunt aruncate de 50 de ori mai multe particule încărcate de virus decât atunci când suntem tăcuți.

Acești aerosoli, dacă nu sunt diluați cu ventilație, se concentrează în timp, crescând riscul de contagiune, arată rezultatele unui amplu studiu publicat de ziarul El Pais.

Oamenii de știință au arătat că aceste particule, pe care le eliberăm chiar și atunci când respirăm sau cu măști prost montate, pot fi contagioase la mai puțin de cinci metri de o persoană și timp de multe minute, în funcție de condiții.

Acestea sunt condițiile pe care le reproducem în exemplele din acest articol și care ar trebui evitate cu orice preț.

În primăvară, autoritățile sanitare au ignorat această cale de infecție prin aerosoli, dar publicațiile științifice recente au forțat Organizația Mondială a Sănătății sau CDC să recunoască acest risc. Un articol din celebra revistă științifică de talie internațională, Science, vorbește despre dovezi „copleșitoare”.

De asemenea, CDC notează că „în anumite condiții, persoanele cu covid-19 ar fi putut infecta pe alții care se aflau la mai mult de doi metri distanță”.

Aceste transmisii au avut loc în spații închise, cu ventilație inadecvată. Uneori persoana infectată expira puternic, de exemplu atunci când cânta sau făcea exerciții.

Un bar sau restaurant

În acest exemplu de bar sau restaurant, gradul de ocupare interioară este la jumătate, ușile sunt închise și nu există ventilație mecanică

În varianta cea mai rea, după 4 ore, fără să se ia nicio măsură, se vor infecta 14 clienți

Dacă cei prezenți în bar folosesc toți masca, pe aceeași durată de timp, dar fără măsuri de ventilație, probabilitatea de contagiere scade la 8 clienți

Focarele în evenimente, locuri și unități, cum ar fi baruri și restaurante, reprezintă o parte semnificativă a contagiunii sociale.

Mai presus de toate, acestea sunt cele mai explozive: fiecare focar dintr-un club de noapte reprezintă în medie 27 de persoane infectate, comparativ cu doar 6 infecții la întrunirile familiale.

Ca exemplu a ceea ce poate fi una dintre aceste surse de super-contagii, avem ceea ce s-a întâmplat într-un club de noapte din Cordoba, cu 73 de infectați după o noapte.

Sau contagierea a 12 clienți într-un bar din Vietnam, analizată recent de oamenii de știință.

ȘCOALA. Cum se poate produce infectarea la clasă

Sală de clasă cu 24 de elevi. Cea mai rea situație e un spațiu fără ventilație și cu profesorul fiind ”pacientul zero”, cel care transmite virusul

Dacă toți poartă măști, doar 5 elevi de pot contagia, în același spațiu fără ventilație și pe aceeași durată de timp – două ore

Dacă se adaugă ventilație în timpul lecției și se reduce lecția la o oră, după care aerul se reîmprospătează complet, riscul de contagiere scade spre zero!

Dacă lecția durează două ore, fără nicio măsură împotriva aerosolilor, probabilitatea de contagiere ajunge până la 12 elevi

Centrele educaționale reprezintă doar 6% din focarele colectate de Ministerul Sănătății.

Dinamica contagiunii cu aerosoli în clasă este foarte diferită dacă pacientul zero este elev sau profesor.

Profesorii vorbesc mult mai mult, ridicându-și vocea pentru a fi auziți, ceea ce înmulțește expulzarea particulelor potențial contagioase.

În comparație, un viitor școlar vorbește foarte sporadic. Guvernul spaniol a recomandat deja ca sălile de clasă să fie bine ventilate chiar dacă asta implică deranj provocat de frig.

Pentru a calcula probabilitățile de contagiune ale persoanelor prezente în situații de risc, am folosit un simulator dezvoltat de un grup de oameni de știință, condus de profesorul José Luis Jiménez (Universitatea din Colorado), creat cu intenția de a arăta importanța factorilor care împiedică răspândirea prin aerosoli.

Calculul nu este exhaustiv și nu poate include nenumăratele variabile care contribuie la contagiune, dar servește pentru a ilustra progresia riscurilor pe baza factorilor în care putem interveni.

Subiecții mențin o distanță de siguranță în simulări, eliminând riscul de contagiune prin picături de salivă, dar chiar și așa se pot infecta dacă nu acționează prin adăugarea tuturor măsurilor în același timp: ventilați corect, scurtați întâlnirile, reduceți capacitatea și purtați măști. În toate contextele, scenariul ideal ar fi în aer liber, unde particulele infecțioase se diluează rapid.

Dacă nu se menține distanța cu posibilul pacient zero, probabilitatea de contagiune se înmulțește, deoarece picăturile expulzate intră în joc, mai ales când ventilația nu ar fi suficientă pentru a dilua aerosolii dacă cei doi oameni sunt foarte apropiați.

Calculele prezentate în cele trei scenarii se bazează pe studii privind modul în care apar infecțiile cu aerosoli, cu focare reale care au fost analizate în detaliu.

Un caz foarte util pentru a înțelege dinamica contagiunii în interior a fost experimentat în timpul unei repetiții a corului în statul Washington (SUA) în martie.

Doar 61 din cei 120 de membri ai corului au participat la repetiție și au încercat să-și păstreze distanța și igiena. Fără să știe, au provocat un scenariu de risc maxim: fără măști, fără ventilație, cântând și împărțind spațiu pentru o lungă perioadă de timp.

Un singur pacient infectat cu covid, pacient zero, a infectat 53 de persoane în două ore și jumătate. Unii dintre cei infectați se aflau la 14 metri în spatele său, așa că doar aerosolii pot explica contagiunea. Doi dintre bolnavi au murit.

După ce au studiat cu atenție acest focar, oamenii de știință au reușit să calculeze în ce măsură riscul ar fi fost redus dacă ar fi luat măsuri împotriva contagiunii aeriene.

În condiții reale, contagiunea a afectat 87% dintre cei prezenți. Cu măști în timpul procesului, riscul ar fi fost redus la jumătate.

Într-o repetiție mai scurtă și mai aerisită, doar doi cântăreți ar fi fost infectați. Aceste scenarii super-contagioase par din ce în ce mai decisive în dezvoltarea și răspândirea pandemiei.

VEZ ŞI:

Alianţă OMS – Wikipedia pentru a oferi informaţii de încredere despre COVID-19

Primul caz de pacient COVID care moare aşteptând loc în vreun spital

Mesaj emoționat al asistentelor de la Spitalul din Mangalia, lipit pe ușile pacienților din saloanele COVID