vineri, ianuarie 17

Homo neanderthalensis au avut creierul mai mare decât cel al oamenilor moderni

0
1349

Cercetătorii de la Muzeul Național de Științe ale Naturii (MNCN-CSIC) au calculat pentru prima dată capacitatea pulmonară a neanderthalienilor și au confirmat că aceasta a fost considerabil mai mare decât cea a Homo sapiens. Datele sugerează că capacitatea pulmonară a neanderthalienilor a fost cu aproximativ 20% mai mare decât cea a oamenilor moderni.

Rezultatele acestui studiu, primul care a calculat în mod specific această capacitate, sunt de acord cu teoria conform căreia „Homo neanderthalensis”, acum dispărut, a necesitat o „cantitate mare de oxigen pentru a putea susține nevoile metabolice cerute de masa sa musculară și creier”, conform MNCN.

Oamenii de știință au lucrat la mai multe fosile corespunzătoare elementelor costale ale rămășițelor a trei indivizi găsiți în două zăcăminte israeliene -Kebara 2 și Tabún 2, care datează de 60.000 de ani, respectiv 120.000 de ani – și unul spaniol – asturianul din El Sidrón, de aproape 50.000 de ani.

Am estimat o capacitate pulmonară de aproximativ 9 litri pentru bărbații neanderthalieni din Kebara 2 și El Sidrón. Fosilele Tabun corespund unei femei de Neanderthal și dezvăluie o capacitate pulmonară de aproximativ 6 litri”, explică cercetătorul MNCN Daniel García Martínez. „Datele obținute arată capacități pulmonare mult mai mari la Homo neanderthalensis decât la Homo sapiens, unde media masculină este în jur de 7 litri și femela 5”, continuă el.

Studiile anterioare privind anatomia „Homo neanderthalensis” au arătat deja că, deși oamenii moderni și neanderthalienii împărtășesc multe caracteristici, aceștia prezintă și diferențe anatomice „remarcabile”.

Astfel, speciile acum dispărute aveau un ten mai puțin stilizat și mai robust decât omul, cu membre mai scurte și torsuri mai late, dar avea și un creier mai mare, cu 1.500 de centimetri cubi față de 1.300 de centimetri cubi la omul modern și între 10 și 15% mai multă masă musculară, ceea ce implica o „cerere mare” de oxigen și energie.

Această nevoie „a jucat împotriva lui când a venit vorba de supraviețuire”, subliniază experții.

Cercetarea MNCN-CSIC a fost finalizată cu tehnici de antropologie virtuală și morfometrie geometrică 3D, utilizând date fiziologice experimentale de la Spitalul Universitar Spaniol din La Paz.

Leave a reply