Maria Lucia Hațegan: „In ultimii ani s-au format numeroase asociații infracționale în cadrul instituțiilor prin care se fură ca în codru sau se eludează legea”

In ultimii ani s-au format numeroase asociații infracționale în cadrul instituțiilor, atât ale celor de stat cât și private, prin care se fură ca în codru sau se eludează legea.  

Multe persoane fizice sau juridice au deținut investiții la IMPORTANTE BĂNCI CLUJENE, chiar fonduri de investiții, unde se vehiculează faptul că ar fi pierdut sume mari de bani.

In ultimii ani s-au format numeroase asociații infracționale în cadrul instituțiilor, atât ale celor de stat cât și private, prin care se fură ca în codru sau se eludează legea.  

Gurile targului sustin ca s-ar santaja chiar unii pe alții. Fondurile de Investitii vs bancile…

În România, la Cluj-Napoca – sunt convinsă și în alte orașe de top –  se pot băga strâmbe, șicane serioase, chiar  și pe la banci. Dar numai până în punctul în care asta ii pune în coliziune cu marile companii multinaționale, în special cu cele din domeniul energiei.

Clujul de altatada și de azi, Sursa foto: Cluj24.ro

Citeam zilele trecute, extrapolând nițel chestiunea prezentată mai sus, FIȘA TEMATICĂ A LUPTEI ÎMPOTRIVA CORUPȚIEI, publicată în anul 2017 pe siteul Ec.europa.eu.  Pare copie la indigo in zona Clujului de astazi.

https://ec.europa.eu/info/sites/default/files/file_import/european-semester_thematic-factsheet_fight-against-corruption_ro.pdf

Ec.europa.eu

„Incertitudinea rezultată descurajează angajamentul întreprinderilor private serioase față de o strategie de dezvoltare pe termen lung, ceea ce face mai dificilă realizarea unei dezvoltări durabile.”

   Corupția este un obstacol în calea creșterii sanatoase economice la Cluj-Napoca

„Prin deturnarea resurselor de la rezultatele productive din punct de vedere economic, aceasta subminează eficiența cheltuielilor publice.

În plus, mai ales atunci când resursele publice sunt limitate, corupția subminează sustenabilitatea bugetelor publice și reduce fondurile publice destinate investițiilor.

În scenariile de deficit, costul serviciului acelei părți a datoriei care rezultă din corupție are un impact suplimentar pe termen lung asupra fondurilor publice. Costurile corupției pentru economia UE sunt estimate la 120 de miliarde EUR pe an, sumă nu cu mult mai mică decât bugetul anual al Uniunii Europene .

Deoarece corupția și nivelul scăzut de creștere favorabilă incluziunii se potențează reciproc, combaterea corupției este de o importanță capitală pentru sustenabilitatea reformelor structurale. Publicul larg și întreprinderile se așteaptă ca UE și statele membre să protejeze economia împotriva criminalității organizate, a fraudelor „

Această revanșare indirectă protejează viitoarele potențiale interese în zonă și reprezintă un mod de lucru destul de „sudamerican”, dar foarte eficient. 

Costurile economice totale ale corupției nu pot fi calculate cu ușurință

Cifrele se bazează pe estimări ale unor instituții și organisme specializate, cum ar fi Camera Internațională de Comerț, Transparency International, Pactul mondial al ONU (UN Global Compact), Forumul Economic Mondial sau publicația „Clean Business is Good Business” din 2009, potrivit cărora corupția reprezintă 5 % din PIB la nivel mondial. 

In sprijinul acestora vine Adevăratul cost social al corupției nu poate fi măsurat doar prin cuantumulmitelor plătite sau al fondurilor publice deturnate. 

 Acesta include și pierderile de producție din cauza alocării greșite a resurselor, a denaturării stimulentelor și a altor ineficiențe cauzate de corupție. De asemenea, corupția poate produce efecte negative asupra distribuției veniturilor  

 Dar cel mai important lucru este că ea subminează încrederea în instituțiile legitime, diminuându-le capacitatea de a furniza servicii publice corespunzătoare și de a asigura un mediu favorabil dezvoltării sectorului privat.
 

În cazuri extreme, corupția poate atrage după sine nerecunoașterea legitimității statului, ducând la instabilitate politică și economică.
 

 Incertitudinea rezultată descurajează angajamentul întreprinderilor private față de o strategie de dezvoltare pe termen lung, ceea ce face mai dificilă realizarea unei dezvoltări durabile.”

 In fine, care sunt interesele în zonă, dacă și când, asta ține de domeniul viitorului.  

Maria Lucia Hațegan este medic, jurnalist și scriitor.