vineri, octombrie 23

Marea încleștare UE-Putin. Europa o ”rupe” cu Lukașenko, într-un summit de criză pe situația din Belarus

1
362

Alexandrî Lukașenko a reușit să atragă unanimitatea Uniunii Europene împotriva lui. Cei 27 de parteneri din UE se reunesc, miercuri, pentru a pleda în favoarea unei tranziții democratice în Belarus, în timpul unui summit extraordinar, prin videoconferință, convocat de președintele Consiliului European, Charles Michel.

Reuniunea vine după ce miniștrii de externe ai UE au convenit vinerea trecută, de asemenea, în unanimitate, de a impune sancțiuni împotriva liderilor din Belarus, care sunt considerați responsabili pentru manipularea alegerilor din 9 August și violența împotriva manifestațiilor declanșate la Minsk în semn de protest față de Lukașenko.

Bruxellesul, după cinci ani de toleranță față de regimul lui Lukașenko, vrea să vadă, miercuri, la cel mai înalt nivel, ruperea oficială a relațiilor cu cel descris drept „ultimul dictator al Europei”.


Summitul european are loc la 10 zile după ce Lukașenko a fost proclamat câștigător, cu 80% din voturi, la alegerile generale organizate pe 9 august. Un rezultat pe care UE refuză să-l recunoască și care a declanșat proteste în multe orașe din Belarus și zborul în exil, spre Lituania, a principalului lider de opoziție, Svetlana Tijanóvskaya.

“Alegerile nu au fost nici libere, nici corecte”, spune Michel, în scrisoarea de invitație adresată liderilor europeni pentru a participa la videoconferința de miercuri. Charles Michel, care este în asentimentul capitalelor europene, pledează pentru rezolvarea conflictului din Belarus prin „dialog pașnic și inclusiv”.

Sursele comunitare citate de ziarul El Pais indică o mediere internațională, o misiune pe care și-ar putea-o asuma OSCE (Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa). Președinția OSCE, ocupată anul acesta de Albania, s-a oferit deja să faciliteze un dialog pentru a evita o escaladarea tensiunii în Belarus.

Summitul european de azi va solicita, de asemenea, belarușilor să își decidă liber viitorul, fără interferențe străine, ceea ce pare puțin probabil în aceste momente cel puțin. Marți, în ajunul întâlnirii la summitul UE, trei lideri europeni – Charles Michel, Angela Merkel și Emmanuel Macron – au discutat telefonic cu președintele rus Vladimir Putin, pentru a detensiona situația din Belarus.

UE și Rusia se privesc reciproc cu suspiciune și se tem că fiecare parte va încerca să profite de instabilitatea din țara lui Lukashenko.

Putin, mulțumit doar de dialogul cu Macron. Lukașenko câștigă timp

Cel mai dur dialog a fost cu Charles Michel, față de care Putin „și-a exprimat îngrijorarea cu privire la încercările de a presiona conducerea bielorusească și de a destabiliza situația”. Cu președintele Consiliului European, conform versiunii rusești, s-a vorbit clar despre „evitarea unui scenariu de confruntare”.

Cu cancelarul german, despre „o escaladare a crizei care ar fi inacceptabilă”. Iar conversația a fost mult mai fluidă cu președintele francez, judecând după interpretarea Moscovei. Cu Macron, s-a menționat doar că ar fi „inacceptabil” exercitarea presiunii asupra Minskului și s-a optat pentru „o rezolvare promptă a problemei”.

Surse franceze au mai indicat că prioritatea este căutarea unei soluții de dialog.

Parisul pare să accepte ideea că, în orice caz, va trebui să țină cont de poziția Rusiei. Echipa lui Michel a subliniat că, în timpul conversației cu Putin, a fost evidențiată neregularitatea alegerilor din Belarus, represiunea violentă ulterioară și necesitatea bielorușilor de a-și alege liber viitorul.

Viitorul lor trece însă inevitabil prin Moscova sau prin Bruxelles. Unii analiști subliniază că, spre deosebire de criza din Ucraina din 2014, cauzată în parte de apropierea Kievului cu UE, ceea ce s-a întâmplat în Belarus se datorează în mare măsură uzurii populației cu regimul Lukashenko. Pandemia Covid-19 și criza economică ar fi stârnit și mai mult dorința de schimbare.

Dar această interpretare nu este incompatibilă cu lupta geostrategică; Belarusul are legături economice și politice puternice cu Moscova, dar și legături istorice cu unii parteneri UE, precum Polonia și Lituania.

Pentru Vladimir Putin, Belarus este cea mai vestică piesă a Uniunii Economice Eurasiatice, imitația pieței comune europene pe care Moscova o promovează fără prea mult succes.

În ultimii cinci ani, liderul din Belarus s-a distanțat în mod deschis de unele dintre politicile lui Putin, invazia rusă a Crimeei fiind unul dintre punctele cele mai tensionate dintre cei doi.

Bruxelles-ul a profitat de aceste fricțiuni și a consolidat relația cu Minskul în cadrul așa-numitului Parteneriat estic al UE, un cadru de relații care include și alte domenii de divergențe cu Putin, cum ar fi Ucraina, Moldova, Georgia sau Armenia.

“Poporul Belarusului are dreptul de a-și decide propriul viitor”, rezumă Charles Michel, în mesajul său pentru summitul de azi. „Nu ar trebui să existe nicio ingerință externă”, adaugă președintele Consiliului European, cuvinte aproape identice cu cele exprimate de Kremlin. Belarusul este la mijloc.

VEZI ŞI: 

Trump se teme de Biden: ”Rezultatul va fi strâns”. Reînvie planul cu zidul anti-migrație, aplaudat de fani fără mască

Biden i-a luat faţa lui Trump în sondaje: ar câştiga alegerile din SUA la o diferenţă zdrobitoare

1 comment

Leave a reply