sâmbătă, septembrie 19

Lipsă de patriotism sau luptă anti-rasism?

0
165

Îngenuncherea simbolică făcută în ultima vreme de politicienii democrați americani a atras o serie de critici și articole de opinie rasiste și manipulatoare, atât în America, cât și în lumea largă.  Ce semnifică de fapt acest gest și care este istoria lui?

În anul 1965, în Selma , Alabama, în timpul Mișcării pentru Drepturile Civile din Statele Unite, unul din liderii acestei mișcări, pastorul Dr. Martin Luther King, a îngenuncheat și-a ținut o rugăciune, în semn de solidaritate, pentru cei aproximativ 250 de afro-americani arestați de poliție, pentru că au protestat în favoarea dreptului de a vota. Momentul a fost imortalizat într-o fotografie devenită celebră peste timp. Ulterior, aceste proteste pașnice au dus la votarea pe 6 August, 1965, de către președintele Lyndon B. Johnson, a legii care elimina practicile discriminatorii menținute de statele din sud, după Războiul Civil,  de a nu putea vota dacă, printre altele, nu știai să scri sau să citești.

Celebra fotografie -mai precis gestul de a îngenunchea- a revenit în actualitate prin 2016, după ce o serie de cetățeni de culoare precum: Eric Garner, Michael Brown, Laquan McDonald, Tamir Rice, Sandra Bland, Alton Sterling și Philando Castile, au fost uciși, în mod brutal, de poliție. Moartea lor a fost suprinsă pe camerele de filmat, imaginile circulând pe rețelele de socializare, unde au provocat o uriașă revoltă publică, datorită violenței cu care poliția i-a ucis.

În vara lui 2016, fotbalistul americand e culoare, Colin Kaepernick, a protestat în timpul intonării imnului Statelor Unite, de la începutul meciului, prin simplul gest de a sta pe bancă, în loc să fie în teren, alături de ceilalți sportivi. În toamna aceluiaș an, acesta, a schimbat tactica, intrând pe teren și făcând acest gest de a îngenunchea. Această decizie a venit în urma unui sfat primit de la un veteran, din trupele speciale Beretele Verzi, ale armatei americane. Acesta i-a spus că, fiind în teren, chiar și îngenuncheat, va arăta respect veteranilor de război, în momentul când se intonează imnul și se flutură drapelul. Aceste ritualuri patriotice, de dinaintea meciurilor de fotbal american, au devenit importante în perioada 2011-2014, după ce Departamentul de Apărare al Statelor Unite a donat milioane de dolari Ligii Naționale de Fotbal American (NFL), pentru ca, aceste cluburi, să aducă un tribut veteranilor de război.  În scurtă vreme ceremoniile au devenit extrem de importante pentru spectatori, deoarece, în tribune sau în fața televizoarelor se aflau foarte mulți veterani de război.

Nu voi sta în picioare pentru a onora steagul acestei țări, atâta vreme cât negrii și cetățenii de coloare sunt asupriți. Pentru mine, acest gest este mai important decăt sportul în sine, ar fi egoist dacă nu l-aș face și doar aș prefera să mă uit în altă parte. Avem morți în stradă, în vreme ce unii primesc concedii plătite, iar între timp scapă de crimă” a spus la acea vreme Kaepernick.  Președintele Obama a susținut atunci acest protest. Alți sportivi au îmbrățișat acest gest, pașnic, de a protesta la meciurile de fotbal american.  Noul președinte, republicanul Donald Trump, a început însă să critice gestul, spunând că, cei care îngenunchează își arată lipsa de respect față de veterani, fără a menționa însă adevăratul motiv pentru care sportivii protestau. Gestul a început să fie politizat și mai tare când în Septembrie 2017 președintele Trump a întrebat în timpul unui miting politic “Nu ați dori să vedeți că, acești proprietari de cluburi sportive, ar spune, celor care își arată lipsa de respect față de steag,  “dați afară pe acest fiu de târfă de pe teren, acum, afară, concediat. E concediat“?

În 2018 proprietarii de cluburi NFL au votat o regulă prin care se prevedea că sportivii trebuie să stea în picioare în timpul intonării imnului, altfel clubul și sportivii putând fi amendați.  Regula nu a fost însă niciodată strict implementată.

Îngenuncherea a rezonat și mai puternic cu publicul după uciderea, cu brutalitate, a lui George Floyd, din acest an. Atunci, un polițist alb a stat cu genunchiul pe gâtul afro-americanului timp de 8 minute și 40 de secunde, până l-a lăsat fără viață.  Imediat după incident jucătorii de culoare, din NFL, au semnat o scrisoare prin care condamnau rasismul sistematic din societatea americană, acuzând inclusiv pe proprietarii cluburilor de fotbal american că au încercat să le reducă la tăcere protestul.  Comisarul Ligii Naționale de Fotbal American și-a cerut scuze, la începutul lunii iunie, pentru criticile aduse acestor jucători, care protestau pașnic.  Chiar și unii fotbaliști care inițial au condamnat acest gest au revenit ulterior și au spus că, acum, realizează că protestul nu este împotriva steagului american, ci împotriva violenței și rasismului.

Foto: John Dominis

Acest tip de proteste, în timpul jocurilor sportive, nu este o noutate. În 1968 doi sportivi olimpici, John Carlos și Tommie Smith, au ridicat pumnul în timp ce erau premiați pe podium, în cadrul Jocurilor Olimpice de vară, unde au fost medaliați cu aur și bronz. Aceștia au urcat pe podium desculți, purtând doar șosete negre, care reprezentau sărăcia negrilor. Protestul era ca urmare a asasinării lui Dr. Martin Luther King,  și semnul simboliza “puterea negrilor”. Gestul lor le-a adus amenințări cu moarte dar și eliminarea din echipa Statelor Unite de la Jocurilor Olimpice.  “Dacă câștig sunt American, nu un negru American. Dar dacă am făcut ceva rău, o să spună doar că sunt negru. Suntem negrii și suntem mândrii de asta. Negrii Americani vor înțelege de ce am făcut asta” a declarat atunci Smith.

Protestul început de Kaepernick a devenit la scurt timp un gest simbolic practicat în toată lumea. Chiar și ofițerii de poliție sau liderii politici au ales să fraternizeze cu afro-americanii, prin folosirea acestui gest simbolic, de a îngenunchia. Mulți au continuat însă să distorsioneze semnificația acestui protest.

Un gest asemănător a fost criticat de media conservatoare republicană, când liderii partidului Democrat, au îngenuncheat purtând, totodată, o eșarfă multicoloră, ce își are originile într-o țară africană. Fotografia a fost făcută după ce politicienii democrați au introdus un proiect de lege care avea scopul să reformeze poliția americană. Proiectul legislativ prevedea, printre altele, luarea de măsuri prin care polițiștii, care își abuzează atribuțiile și comit crime, să fie mai ușor puși sub acuzare. Mai interzicea folosirea metodei de sugrumare în timpul arestării,  impunea purtarea obligatorie  de camere video de către polițiști, sau tăierea bugetelor departamentelor de poliție care nu iau măsuri de reformare. Totodată, legea mai făcea din linșaj o crimă federală, limita vânzarea de armament militar către departamentele de poliție și oferea Departamentului Federal de Justiție puterea de a investiga poliția locală și statală.

Leave a reply