La 18 ani lupta în munți împotriva Securității
În urmă cu un an se stingea din viață, la București, Aristina Pop Săileanu, personaj emblematic ale rezistenței anticomuniste din România, arestată în 1953 şi condamnată la 20 de ani muncă silnică pentru că a făcut parte din grupul de rezistenţă din Munţii Ţibleşului, condus de tatăl său, Nicolae Pop.
La un an de la moartea Aristinei Pop Săileanu, Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței de la Sighet, evocă acest model de demnitate, curaj şi libertate interioară, scrie Știrile Transilvaniei.
S-a născut în 13 mai 1931, în Lăpuşul Românesc. La 18 ani lupta în munţi, la 22 a fost prinsă de Securitate, la 23 a fost condamnată la 20 de ani muncă silnică, la 33 de ani a fost eliberată.
Aristina Pop a fost fiica pădurarului Nicolae Pop din Lăpuşul Românesc, care a condus grupul de rezistenţă din Munţii Ţibleşului. Fugit în munţi în 1949, Nicolae Pop i-a avut alături pe fiul său Achim şi pe fiica sa Aristina. La 1 martie 1953 a paralizat şi a fost lăsat, la dorinţa sa, la marginea drumului în apropierea satului Poiana Botizii. A fost dus de un localnic la postul de miliţie, de unde a fost preluat de Securitate. Grav bolnav, a murit la scurt timp.
A fost arestată în 8 martie 1953 şi condamnată la 20 de ani muncă silnică. Motivul: a activat în organizaţie contrarevoluţionară. A fost eliberată din închisoare în 1964.
A fost declarată „drept al popoarelor” (împreună cu părinţii săi) pentru că, în anul 1944, au ascuns de prigoană şi deportare copii de evrei.
Aristina Pop, căsătorită Săileanu, a trăit, alături de soțul său, în București. A părăsit această lume, în care a pătimit cea mai mare parte din viață, în 19 mai 2019.
Puteți citi pe site-ul Memorialului de la Sighet fragment dintr-un interviu în care Aristina Pop Săileanu povestește experiența din închisorile comuniste și din perioada de după eliberare.
Puteți citi povestea Aristinei Pop Săileanu în cartea ”Să trăiască partizanii, până vin americanii! Povestiri din munţi, din închisoare şi din libertate”, o carte document despre rezistență, represiune, curaj şi libertate interioară, editor Romulus Rusan, Fundaţia Academia Civică, 2008.
Sursa: Știrile Transilvaniei
Foto: Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței