vineri, septembrie 18

Juan Carlos I, fostul rege al Spaniei, a ales Noua Zeelandă – țară cu niciun caz nou de COVID, în 100 de zile

0
243

Când Juan Carlos I de Bourbon era încoronat, pe 22 noiembrie 1975, Rege al Spaniei, succesor la unei dictaturi feroce de dreapta, nimeni n-a crezut în gloria și decăderea celui care avea să schimbe miraculos fața unei țări ce părea condamnată la statutul de ”duzină”.

După 39 de ani, pe 2 iunie 2014, Juan Carlos abdica în favoarea fiului său, devenit Regele Felipe al VI-lea și succesorul la conducerea statului.

În aproape patru decenii de domnie, Juan Carlos I a transformat enorm Spania, începând cu tranziția pașnică spre democrație – Spania fiind considerată un model fără egal în lume din acest motiv. A fost ”combustia” de care o mare națiune avea nevoie pentru a promova în elita Europei și a se depăși pe sine însăși.

Istoria Spaniei și a primului său Rege după Franco e plină de momente înălțătoare, dar ca întotdeauna istoria se scrie și altfel decât frumos….

Chiar este plecarea din țară ”o paranteză”?

Cu câțiva ani în urmă, regele Juan Carlos a mărturisit unor prieteni că, dacă ar pleca vreodată din Spania, locul ales ar fi Noua Zeelandă, un paradis al marinarilor. Țara, situată în antipozi, a câștigat puncte ieri în pariurile făcute pe seama destinației unde se va retrage tatăl Regelui Felipe al VI-lea, după ce s-a publicat că, lunea trecută, un avion privat a zburat de la Vigo la Abu Dhabi, cu Juan Carlos la bord, de unde ar fi ajuns în Noua Zeelandă.

Juan Carlos I (dreapta), alături de soția sa, fosta Regină Sofia, și de familia fiului său, Felipe al VI-lea, care i-a succedat la tronul Spaniei

Casa Regală și Guvernul de la Madrid păstrează însă tăcerea în privința locului în care se află Juan Carlos I, care și-ar fi decis singur traseul de călătorie, fără să știe cât va dura sau care sunt opririle ori destinația sa finală, relatează La Vanguardia.

Cronicarul Alfonso Ussía asigură că a trimis un SMS de încurajare regelui emerit și că acesta a răspuns mulțumindu-i și precizând: „Aceasta este o paranteză, nu o vacanță”. Parantezele și vacanțele au ceva în comun: se deschid și se închid, încep și se termină.

Declarațiile premierului Sánchez, care descriau știrile despre fondurile oculte ale lui Juan Carlos I în străinătate ca fiind „tulburătoare”, și insistența mai multor miniștri care îl îndemnau Felipe VI, monarhul actual și urmașul lui Juan Carlos la tronul Spaniei, să se distanțeze de ”Regele Emerit” au pus reflectoarele pe Palatul La Zarzuela și au contribuit la decizia anunțată deja de fostul șef al statului de a părăsi Spania.

Însă e de presupus că nu presiunea Guvernului l-a convins să ia această decizie radicală, ci mai degrabă sondajele comandate de Casa Regală, care arătau că prestigiul Monarhiei era în cădere liberă și discreditarea sa era galopantă, în special printre spaniolii sub 45 de ani, scrie și cotidianul El Pais.

Carantina cea mai dură în cel mai glorios loc: La Zarzuela

Palatul ”La Zarzuela” – reședința regală

Refuzul lui Juan Carlos I de a renunța în mod voluntar la titlul onorific de rege, care i-a fost acordat pe viață în iunie 2014, cu câteva zile înainte de abdicarea sa, a exclus cea mai simplă opțiune, întrucât era suficient ca Regele actual să modifice un decret regal și criza se închidea.

Dar Felipe al VI-lea nu a vrut să-l dezbrace de titlu pe tatăl său, împotriva voinței sale, așa cum a făcut cu Ducatul de Palma, luat de la sora sa, Cristina, când a provocat o dramă în familie, după condamnarea pentru corupție a cumnatului său, ducele de Palma, Inaki Urdangarin.

Nici nu a vrut să rupă din nou familia regală, repetând operațiunea pe care a desfășurat-o după încoronarea sa, când și-a exclus sora și cumnatul de la succesiune, pe care a redus-o doar la părinții lui și la cele două fiice ale sale.

Opțiunea care a rămas a fost aceea de a pune distanța fizică între Coroană și proprietarul său anterior, prin plecarea lui Juan Carlos I din Palatul regal La Zarzuela. La început, regele emerit nici nu a acceptat această soluție. Așa cum s-a întâmplat după accidentul din Botswana, când a rezistat public să ceară iertare sau în lunile care au dus la abdicarea lui, îndoielile l-au măcinat. Retras în La Zarzuela încă de la începutul carantinei, singurul său contact cu exteriorul au fost discuțiile cu prietenii, unii dintre ei încurajându-l să reziste cu argumentul că a fost tratat pe nedrept, dezvăluie El Pais.

În cele din urmă, a cedat. Dovada că i-a fost dificil să facă acest pas este că, în declarația oficială, Felipe al VI-lea a exprimat față de tatăl său „respectul sincer și recunoștința pentru decizia sa”, conștient de sacrificiul personal pe care l-a implicat gestul de a părăsi Spania pentru a salva onoarea Coroanei regale.

De unde a plecat totul: comisionul de 65 de milioane de euro și o prințesă germană

Corinna Larsen

Pe 8 septembrie, judecătorul Curții Supreme, Manuel García-Castellón, va lua o declarație, într-o anchetă prin videoconferință, de la fosta prietenă a regelui emerit, Corinna Larsen. Obiectivul interogatoriului este de a clarifica dacă fosta prințesă germană l-a angajat pe comisarul pensionat José Manuel Villarejo (în închisoare provizorie, din 2017, aflat la originea unui mare scandal de corupție care s-a răspândit până la cele mai înalte eșaloane ale statului) pentru a-l spiona pe un asistent al ei.

Ordinul de anchetă este desprins din înregistrările pe care un polițist judiciar le-a făcut lui Larsen, în 2015, în care ea a vorbit despre presupuse comisioane din afacerea AVE (trenuri spaniole de mare viteză) la Mecca, Arabia Saudită. Astfel că judecătorul l-ar putea întreba pe Juan Carlos I despre această chestiune.

În mediile judiciare se așteaptă ca, înainte de sfârșitul lunii septembrie, să se decidă dacă materialul pe care Parchetul Elvețian l-a trimis este suficient pentru ca statul spaniol să depună plângere împotriva lui Don Juan Carlos.

Dar acest calendar se împiedică de refuzul fostei prințese germane de a trimite în Spania declarația sa în care ea a dat asigurări că cele 65 de milioane de euro pe care i le-a transferat lui Juan Carlos I au fost un cadou. 

Perspectiva cea mai optimistă pentru Juan Carlos I este că, până la sfârșitul lunii septembrie, orizontul său judiciar să fie deja clar: după declarațiile Corinnei Larsen și ale celorlalți implicați, judecătorul García-Castellón și-ar putea construi ancheta într-o direcție care să nu-l afecteze; în timp ce procurorul Campos ar putea să arhiveze cazul și să excludă prezentarea unei plângeri împotriva fostului monarh.

Juan Carlos I vrea să se întoarcă în Spania și a făcut cunoscută dorința sa prietenilor săi, dar paranteza care s-a deschis odată cu plecarea sa în străinătate este posibil să nu fie atât de ușor de închis.

Cu 82 de ani și 17 intervenții chirurgicale – inclusiv o operație pe inimă deschisă, acum un an – cea mai mare preocupare a acestuia este riscul pe care îl prezintă covid-19, o boală cunoscută ca devastatoare la această vârstă.

Noua Zeelandă, destinația visată de fostul suveran al Spaniei, tocmai a sărbătorit 100 de zile fără niciun caz nou de coronavirus.

Leave a reply