Iohannis, către ambasadorii țărilor UE la București: “Voi ridica subiectul blocării aderării României la spațiul Schengen la CE“

Președintele Klaus Iohannis, a avut marți întrevedere cu ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene acreditați la București, cu prilejul încheierii, la sfârșitul lunii decembrie, a Președinției cehe a Consiliului UE, reuniunea desfășurându-se deopotrivă în ajunul Consiliului European de la Bruxelles și în contextul în care șeful statului a anunțat că va ridica la nivelul summitului UE subiectul respingerii aderării României la spațiul Schengen.

În cadrul întrevederii au fost abordate, în principal, teme de actualitate ale agendei europene, inclusiv în perspectiva Consiliului European din data de 15 decembrie 2022, arată un comunicat al Administrației Prezidențiale remis CaleaEuropeană.ro.

Președintele Klaus Iohannis a arătat că România a continuat, pe tot parcursul acestui an plin de provocări, să contribuie în mod concret la securitatea Uniunii Europene și a cetățenilor săi, înțelegând încă de la început că, în acest context complicat, datoria statelor europene este de menținere a unității, de susținere reciprocă și de solidaritate.

“Pe acest fond, șeful statului s-a referit la blocajul regretabil și nejustificat al aderării României la spațiul Schengen, care este contrar acestor principii și realităților demonstrate prin date solide și rapoarte ale Comisiei Europene care atestă rezultatele extrem de pozitive ale României în protejarea frontierei externe a Uniunii Europene și controlarea migrației ilegale. Mulțumind tuturor partenerilor europeni care au sprijinit eforturile României în mod corect și într-un spirit european, președintele Klaus Iohannis a reafirmat hotărârea țării noastre de a găsi soluții pentru a depăși acest blocaj și de a atinge obiectivul de a deveni membru Schengen cât mai curând posibil. A informat, de asemenea, că va ridica subiectul la Consiliul European din această săptămână“, a transmis Palatul Cotroceni.

De altfel, șeful statului a promis luni că miercuri, înaintea reuniunii Consiliului European de la Bruxelles, va prezenta “două-trei acțiuni” pe care le va iniția pentru a putea progresa pe dosarul Schengen. Între timp, veto-ul Austriei din cadrul reuniunii Consiliului JAI va face și obiectul unei dezbateri în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, care va avea loc marți, la solicitarea celor trei mari grupuri politice, PPE, S&D și Renew Europe, iar președintele Consiliului European a anunțat că printre temele de discuție de la summitul UE se va afla și vecinătatea sudică, cu accent pe relațiile cu Balcanii de Vest și gestionarea migrației.

Austria și Olanda au votat joia trecută, în cadrul reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne al Uniunii Europene, împotriva aderării României și a Bulgariei la spațiul de liberă circulație Schengen, nefiind întrunită unanimitatea necesară pentru ca cele două state să intre în spațiul de liberă circulație. În același timp, statele membre ale UE care fac parte și din Schengen, 22 dintre acestea, au votat aderarea Croației la spațiul Schengen. Austria este singura ţară din UE care s-a opus intrării României în spaţiul Schengen.

În cazul Bulgariei, opoziţia a fost exprimată şi de către Austria și de către Olanda. Olanda și-a clarificat votul exprimat, explicând în minuta consemnată a reuniunii că este în favoarea aderării României la Schengen, așa cum au decis Guvernul și Parlamentul de la Haga. Votul a fost negativ deoarece România a fost inclusă la pachet cu Bulgaria, Țările de Jos considerând că Sofia nu este pregătită să adere.

De altfel, ministrul de interne austriac Gerhard Karner anunțase în ajunul reuniunii JAI că va vota împotriva aderării României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen în reuniunea Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne, precizând că veto-ul ţării sale este ”un apel de urgenţă” către Comisia Europeană pentru a lua măsuri care să conducă la un control mai eficient al frontierelor externe ale Uniunii Europene în vederea frânării intrărilor ilegale ale migranţilor pe teritoriul blocului comunitar, în special pe ruta balcanică.

La reuniunea cu ambasadorii țărilor UE, șeful statului a subliniat și necesitatea menținerii sprijinului european pentru Ucraina pe toate palierele, mai ales financiar, pentru cât timp va fi nevoie, inclusiv în etapa de reconstrucție. Președintele Klaus Iohannis s-a referit și la sprijinul oferit de România pentru Ucraina pe multiple paliere, evidențiind planul umanitar, direct și prin centrul logistic de la Suceava, alături de acțiunile de facilitare a tranzitului a peste 10 milioane de tone de cereale din Ucraina către piețele mondiale.

De asemenea, președintele României a arătat că agresiunea ilegală a Federației Ruse împotriva Ucrainei a demonstrat importanța strategică a relației transatlantice pentru continentul european.

Având în vedere provocările complexe cu care se confruntă Republica Moldova în contextul războiului, președintele Klaus Iohannis a pledat pentru menținerea sprijinului Uniunii Europene pentru acest stat, referindu-se în mod special la criza energetică și la eforturile României de asigurare a până la 90% din necesarul de electricitate al Republicii Moldova.

Totodată, președintele Iohannis a arătat că securitatea energetică și asigurarea unor prețuri accesibile pentru consumatori trebuie să rămână priorități ale agendei europene, salutând rezultatele obținute până în prezent pe linia reducerii dependenței de Rusia, a identificării de resurse alternative și a interconectărilor. De asemenea, a subliniat că eforturile trebuie să continue, fiind necesare atât măsuri precum un mecanism eficient de corecție a prețului gazului, cât și măsuri pe termen lung, printr-o reformă structurală a pieței care să limiteze impactul prețului gazului asupra prețului electricității.

Președintele Klaus Iohannis s-a pronunțat pentru continuarea procesului de extindere al UE atât cu partenerii estici – Republica Moldova, Ucraina, Georgia – cât și cu partenerii din Balcanii de Vest, față de care angajamentul european a fost reafirmat recent cu prilejul Summitului de la Tirana.

Șeful a adresat felicitări Președinției cehe a Consiliului UE pentru eforturile întreprinse în avansarea agendei europene, într-o perioadă extrem de dificilă, marcată de evoluția războiului Federației Ruse împotriva Ucrainei și de consecințele complexe ale acestuia. De asemenea, șeful statului a transmis succes viitoarei Președinții suedeze a Consiliului UE, care va începe la 1 ianuarie 2023, arătând că provocările la adresa unității Uniunii Europene se vor multiplica în anul următor și este necesară, în actualul context geopolitic, identificarea celor mai bune soluții pentru o Uniune puternică și capabilă să răspundă așteptărilor cetățenilor săi.