Joe Biden și Kamala Harris
Electorii americani au început luni votarea formală a noului preşedinte democrat al SUA, Joe Biden, primii fiind cei din statele Georgia şi Arizona, ambele câştigate de democraţi la scrutinul din 3 noiembrie, transmite Reuters.
Toţi cei 16 electori din Georgia şi 11 din Arizona au votat pentru Biden.
Preşedintele republican în exerciţiu, Donald Trump, care îi acuză pe adversarii săi democraţi că au comis fraude la acel scrutin, a încercat să blocheze votul Colegiului Electoral din Georgia şi din alte state cheie în care a pierdut scrutinul, dar Curtea Supremă a SUA a respins un recurs în acest sens formulat de statul Texas, condus de republicani.
Până și Melanie Trump a rămas mută văzând cum soțul ei a luat-o razna complet
Conform rezultatelor scrutinului din 3 noiembrie, Joe Biden ar trebui să fie votat de 306 electori, mult peste pragul de 270 necesar pentru a deveni preşedinte, iar Donald Trump de 232.
În Statele Unite, un candidat devine preşedinte nu prin câştigarea unei majorităţi a votului popular, ci printr-un sistem de Colegiu Electoral, care alocă voturi electorale celor 50 de state ale federaţiei şi Districtului Columbia în general în funcţie de numărul populaţiei.
Chiar dacă uneori există câţiva electori ”rebeli” care votează pentru altcineva decât învingătorul la votul popular din acel stat, marea majoritatea nu fac decât să confirme rezultatele din statul lor, iar oficialităţile nu se aşteaptă luni la ceva diferit din acest punct de vedere.
Odată cu victoria lui Joe Biden la alegerile din 3 noiembrie, Harris va fi numărul doi în guvernul SUA din ianuarie.
Kamala Harris are ceva din destinul Laurei Codruța Kovesi în România, sigur păstrând diferențele între cele două țări și specificul justiției.
Senatoare în vârstă de 55 de ani, fost procuror general din California, Harris este o figură emergentă în Partidul Democrat.
Acum, pe lângă faptul că este prima femeie care deține acest rol, Harris este primul vicepreședinte de culoare și descendent asiatic, scrie BBC.
Cine este Kamala Harris?
Politicianul democrat s-a născut în Oakland, California, într-o familie de imigranți: o mamă originară din India și un tată născut în Jamaica.
În urma divorțului părinților ei, Harris a fost crescută în primul rând de mama ei hindusă, un cercetător specializat în cancerul de sân și un activist pentru drepturile civile.
Harris a crescut strâns legată de moștenirea ei din Asia de Sud, însoțindu-și mama în vizitele sale în India.
„Mama mea a înțeles întotdeauna foarte bine ce înseamnă să crești două fiice negre”, a scris Harris în autobiografia ei The Truths We Hold.
“Știa că țara ei adoptivă ne va vedea pe Maya și pe mine ca niște fete negre și era hotărâtă să se asigure că vom deveni femei negre mândre și încrezătoare“.
Noul vicepreședinte Harris devine una dintre cele mai importante figuri din Partidul Democrat.
Harris a studiat la Universitatea Howard, unul dintre centrele afro-americane proeminente și istorice de învățământ superior ale națiunii, lucru pe care l-a descris drept una dintre cele mai formative experiențe din viața ei.
Politicianul proeminent se asigură că a fost întotdeauna confortabilă cu identitatea ei și se descrie pe sine drept „americană”.
În 2019, ea a considerat în declarațiile către The Washington Post că politicienii nu ar trebui să fie compartimentați în funcție de culoarea lor sau de istoria lor.
“Ideea mea a fost: sunt cine sunt. Și mă simt bine în legătură cu asta.”
Lege si ordine
După patru ani la Howard, Harris s-a transferat la Universitatea din California-Hastings, pentru a urma o diplomă în drept și a-și începe cariera la Procuratura din Alameda.
Ea a devenit procurorul de district – locul de muncă de top în acea zonă – pentru San Francisco, în 2003, înainte de a deveni prima femeie și prima femeie de culoare care a câștigat funcția de procuror general din California, procurorul șef și ofițer de conformitate a legii în cel mai populat stat din țară.
În cele aproape două mandate pe care le-a obținut, Harris și-a câștigat reputația de vedetă în ascensiune în Partidul Democrat, determinând-o să devină senator pentru California în 2017.
Incisivă și rigurosă la întrebări
Harris a anunțat oficial lansarea campaniei sale în Senat în ianuarie 2015, în care a înfruntat și l-a învins fostul primar din Los Angeles, Antonio Villaraigosa.
La alegerile din noiembrie 2016, și-a câștigat locul cu o majoritate copleșitoare. După victoria sa, ea a promis că va proteja imigranții de politicile președintelui ales de atunci Donald Trump și, în acest sens, a rămas în funcția de procuror general până la sfârșitul anului 2016.
De la sosirea sa în Senat, fostul procuror general a câștigat sprijinul progresiștilor pentru modul său riguros și incisiv de interogare a candidaților președintelui pentru diferite funcții, în special în timpul audierilor pentru confirmarea lui Brett Kavanaugh ca judecător al Curții Supreme sau William Barr în calitate de procuror general al Statelor Unite.
Nu este surprinzător că Harris este considerată unul dintre cei mai nemiloși interogatori din Congres.
Kamala Harris și-a câștigat reputația de întrebătoare incisivă pentru atitudinea sa în timpul audierilor pentru funcțiile nominalizate de președinte.
O reputație care a revenit la viață în timpul procesului recent de confirmare a judecătorului Amy Coney Barrett pentru Curtea Supremă.
Trump, zdrobit pe toate planurile. Toți cei trei judecători numiți de actualul președinte la Curtea Supremă au votat împotriva lui și a aberațiilor cu frauda electorală
Toți cei trei judecători numiți la Curtea Supremă de președintele Donald Trump (judecătorii Neil Gorsuch, Brett Kavanaugh și Amy Coney Barrett) s-au alăturat judecătorului șef John Roberts și celor trei judecători liberali în refuzul audierii litigiului dintre statul Texas împotriva statului Pennsylvania.
Într-un scurt ordin emis vineri, Curtea Supremă a SUA a declarat că Texasului îi lipsea calitatea de a-și prezenta cazul împotriva Pennsylvaniei și a altor trei state ale căror reguli electorale au fost modificate în afara legislativelor lor de stat, așa cum prevede Constituția.
Decizia este o nouă lovitură dată lui Donald Trump și echipei sale care încearcă, după pierderea alegerilor, să găsească o cale în justiție pentru a anula rezultatul, zdrobitor în favoarea lui Joe Biden, președintele ales al SUA.
Toate încercările de până acum ale lui Trump au fost respinse de justiția americană, ceea ce arată că sistemul democratic american a rezistat unui atac fără precedent în istoria sa.
Trump este singurul președinte în funcție din istoria SUA care și-a acuzat compatrioții de fraudă electorală, aruncând în premieră America într-o lumină proastă fără precedent în ochii întregii lumii.
Acțiunile sale încearcă să mențină ”cald” un public fanatizat și înveninat cu radicalism feroce și teorii ale conspirației, care a pierdut însă majoritatea susținerii populației din SUA.
VEZI ŞI:
VIDEO. Trump parodiat de trupa The Killers în semn de protest pentru că nu au fost nominalizaţi la Premiile Grammy 2021
O nouă lovitură dată președintelui Trump de Curtea Supremă a Statelor Unite
VIDEO Iohannis: Nu sunt încă întrunite condiţiile pentru desemnarea unui candidat pentru a forma un nou Guvern
Leave a reply
Lumea Liberă este o publicaţie online care se adresează românilor din ţară şi de peste graniţe interesaţi de informaţie curată, pusă în contextul Europei şi al întregului mapamond. Vrem să fie utilă celor care vor să se ridice deasupra războaielor multe şi mărunte din ţară, aflaţi în căutarea unei perspective globale a noţiunii de a fi român. E un site creat de asemenea pentru mulţimea nevăzută a celor plecaţi să-şi câştige viaţa în străinătate – onorabila DIASPORA, care merită infinit mai multă atenţie.
