Când aflăm de apariția unei noi boli care face ravagii într-o țară sau chiar în întreaga lume, căutăm să aflăm informaţii despre cauzele, simptomele și cum o putem evita.
Rareori ajungem să analizăm numele bolii și cine a numit-o așa.
Cu toate acestea, numele bolilor au o pondere politică, economică și socială enormă.
jurnalista Laura Spinney
„Când apare o nouă amenințare la adresa vieții, prima și cea mai presantă preocupare este să o numim”, spune jurnalista Laura Spinney în cartea sa „Pale Horseman: The 1918 Spanish Flu and How It Changed the World”.
Spinney a explicat pentru BBC de ce este atât de importantă denumirea.
„Este foarte dificil să vorbești despre ceva care nu are un nume și chiar mai dificil să îl combați. Odată ce l-ai numit, poți vorbi despre el, poți discuta despre posibile soluții, adopți sau respingi aceste soluții, transmiți un mesaj de sănătate publică oamenilor”, a afirmat.
„Cred că nu este nimic mai înfricoșător decât ceva care nu are nume și nu știi ce este”, a adăugat ea.
Cu toate acestea, atunci când apare o boală infecțioasă, autoritățile se grăbesc să o numească chiar înainte de a cunoaște toate simptomele și efectele acesteia. Și, uneori acele nume au ajuns să fie greșite sau confuze.
Un exemplu în acest sens a fost pandemia cunoscută sub numele de gripă porcină, care a apărut în 2009.
„Probabil că a apărut odată cu transmiterea de la porci la oameni, dar motivul pentru care a devenit o boală periculoasă este că a fost transmisă între oameni„, spune Spinney.
Numele ales a avut consecințe puternice: multe țări au interzis importurile de carne de porc, iar în Egipt au luat decizia drastică de a sacrifica toți porcii: aproximativ 300.000 de animale crescute în principal de copți, o minoritate creștină.
Gripa spaniolă nu a apărut în Spania
Cel mai cunoscut caz al unei boli denumite incorect a fost cel mai grav focar de gripă din istorie, care a ucis peste 50 de milioane de oameni în întreaga lume în 1918 și 1919.
Chiar și astăzi, 100 de ani mai târziu, o numim în continuare gripa spaniolă.
„A afectat Spania, dar nu a început în Spania, probabil a început în Statele Unite, deși nu știm sigur”, a spus ea.
„Spania a fost neutră în timpul Primului Război Mondial și nu și-a cenzurat ziarele, așa cum au făcut Statele Unite, Regatul Unit, Franța și națiunile aflate în război, care au interzis ştirile despre gripă pentru a nu scădea moralul populației, aşa se explică motivul pentru care a fost denumită gripa spaniolă.”
„Așadar, atunci când spaniolii au început să raporteze primele cazuri care au apărut la Madrid, la câteva luni după primele cazuri din Statele Unite – nu se ştia că au existat în SUA – restul lumii a crezut că boala a apărut în Madrid și au numit-o gripa spaniolă.”
Denumiri tipice
În ciuda acestei erori, adevărul este că numirea unei boli se dă după locul în care a apărut – sau unde se crede că a apărut.
Laura Wright, lingvist, a enumerat mai multe exemple la BBC, precum febra Maltei, febra mediteraneană sau boala Lyme, numită după micul oraș din Connecticut, Statele Unite, unde au fost descoperite pentru prima dată.
Wright a explicat că în trecutul îndepărtat, înainte de a exista oameni de știință experți în viruși și bacterii, bolile au fost numite și după animale, de exemplu varicela.
O altă origine a numelor a avut legătură cu aspectul sau acțiunea victimelor după infecție, de exemplu variola, așa numită în limba engleză datorită urmelor mici pe care le lasă pe față.
În timpurile moderne, unele boli au fost numite și în funcție de cine le-a suferit. Un exemplu este boala legionarilor, numită astfel deoarece primele victime cunoscute au fost participanții la Legiunea americană care au luat parte la o convenție în 1976.
Există, de asemenea, multe afecțiuni numite după oamenii de știință care și-au identificat cauza, cum ar fi listerioza (numită după chirurgul englez Joseph Lister), sindromul Down sau boala Creutzfeldt-Jakob (cunoscută și ca versiunea umană a bolii vaca nebună).
Peter Piot -medic – a fost la un pas de moarte din cauza coronavirusului în luna martie
În 1976, Peter Piot a fost unul dintre oamenii de știință care au descoperit Ebola, boală pe care au decis să o numească după un râu îndepărtat lângă satul din Republica Democrată Congo, unde a fost descoperită febra hemoragică.
„Numele dat bolilor nu ar trebui să aibe o conotaţie ruşinoasă sau să denumească anumite locuri, animale sau grupuri umane. Ar trebui să evite cuvintele alarmante precum <fatal> sau <necunoscut> și ar trebui să fie neutru”, a spus Piot.
Pentru a evita acest lucru, în 2015 Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a emis noi reguli pentru denumirea bolilor și evitarea greșelilor din trecut.
Pericol
Laura Spinney a avertizat că un nume neutru (dat unei boli), care nu menționează sursa de contagiune și evită să provoace alarma, ar putea fi periculos.
„Cred că intenția OMS de a evita stigmatul și discriminarea a fost bună, dar în acest context un nume trebuie să-i conștientizeze pe oameni și ar trebui să clarifice care sunt sursele potențiale de infecție care ar trebui evitate. Am sentimentul că acest lucru nu se va întâmpla cu noile reguli”, a spus ea.
„Aceste nume insipide nu vor face oamenii să fie atenți, deoarece nu vor ști despre ce vorbim”.
„Uneori, denumirea originii pune presiune pe un sector pentru a evita ca riscul să fie și mai mare. De exemplu, <gripa aviară> sugerează o anumită responsabilitate a industriei agricole și a guvernelor care o reglementează.”
„Dar dacă obții aceste informații din nume, atunci există mai puțină presiune și nimeni nu este obligat să preia controlul.”
Experții sunt de acord că nu există o anumită persoană sau grup care să decidă numele unei boli: pot fi medici, politicieni, birocrați sau jurnaliști.
„Doar cel mai captivant nume este cel care durează”, a remarcat Spinney.
1 comment
Leave a reply
Lumea Liberă este o publicaţie online care se adresează românilor din ţară şi de peste graniţe interesaţi de informaţie curată, pusă în contextul Europei şi al întregului mapamond. Vrem să fie utilă celor care vor să se ridice deasupra războaielor multe şi mărunte din ţară, aflaţi în căutarea unei perspective globale a noţiunii de a fi român. E un site creat de asemenea pentru mulţimea nevăzută a celor plecaţi să-şi câştige viaţa în străinătate – onorabila DIASPORA, care merită infinit mai multă atenţie.
[…] Gripa spaniolă, gripa porcină, gripa H1N1 … de unde provin denumirile bolilor? […]