Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi-a revizuit semnificativ în sus estimările privind creşterea economiei româneşti în acest an, de la 2,2% cât estima în primăvară, până la 4,8%, arată raportul „World Economic Outlook”, publicat luni de instituţia financiară internaţională.
Conform FMI, după o redresare solidă în urma pandemiei, România se confruntă în prezent, ca și alte țări din UE, cu „vânturi frontale” legate de războiul din Ucraina, cu repercusiuni suplimentare din cauza proximității sale. În perioada premergătoare războiului, producția a atins nivelurile anterioare crizei în S1 2021, iar creșterea în S1 2022 a rămas puternică. Impulsionată în principal de șocul prețurilor la energie și de impactul acestuia asupra bunurilor și serviciilor asociate, inflația globală a crescut rapid, informează economedia.
Așteptările privind inflația au crescut mai moderat, dar se situează, de asemenea, peste intervalul țintă (1,5-3,5%). Cu toate acestea, piața forței de muncă rămâne mai puțin tensionată decât nivelurile anterioare pandemiei. Autoritățile au pus în aplicare un plafon al prețurilor la energie și un sistem de subvenții pentru a contribui la atenuarea presiunilor asupra economiei și a persoanelor vulnerabile.
Având în vedere acest context, FMI preconizează că creșterea PIB-ului se va tempera la 4,75% în 2022 (comparativ cu 5,9% în 2021), susținută în principal de impulsul cererii interne.
FMI estimează că prețurile energiei și ale alimentelor vor menține inflația la un nivel relativ ridicat până la sfârșitul anului 2023. Deficitul bugetar s-a redus în 2021, după extinderea indusă de pandemie, și se preconizează că se va consolida moderat în continuare în 2022, deoarece creșterea veniturilor nominale a fost puternică. Se preconizează că deficitul de cont curent va rămâne ridicat, însă redresarea investițiilor străine directe (ISD) și demararea Planului național de redresare și reziliență susținut de UE asigură o finanțare substanțială, acesta din urmă fiind ancorat pe o traiectorie de reforme și de investiții care să stimuleze creșterea pe termen mediu. Politicile din sectorul monetar și financiar au făcut mai mult decât să inverseze relaxarea pandemică și s-au înăsprit în continuare pentru a consolida stabilitatea prețurilor și stabilitatea financiară, conform instituției financiare internaționale.
Instituția a subliniat necesitatea ca România să continue consolidarea fiscală pe termen mediu pentru a reface rezervele, a proteja sustenabilitatea fiscală și a reduce dezechilibrele externe.
FMI afirmă că actualele plafoane ale prețurilor la energie ar trebui să fie temporare și au încurajat autoritățile să le elimine treptat și să le înlocuiască cu măsuri care să vizeze persoanele cele mai vulnerabile. Pentru a contribui la îmbunătățirea elaborării bugetului pe termen mediu și pentru a asigura previzibilitatea, directorii FMI au recomandat reformele privind pensiile și salariile din sectorul public. Deși au salutat măsurile fiscale recente, aceștia au încurajat autoritățile să ia în considerare o reformă mai ambițioasă a impozitului pe venitul persoanelor fizice și îmbunătățirea eficienței taxei pe valoarea adăugată.
„Am pornit de la o prognoză de 2,2% în primăvară când raportul World Economic Outlook al FMI prezenta o perspectivă rezervată asupra creșterii economice, pe fondul contextului internațional și al apropierii de conflictul armat de la granița noastră. Și iată, astăzi, suntem la 4,8% prognoză, iar cele peste două puncte procentuale rectificare pozitivă a prognozei de creștere economică reprezintă o confirmare a abordării corecte pe care Guvernul o are în raport cu situația de la nivelul întregii Uniuni Europene. Semnalele bune din partea partenerilor externi sunt validări ale deciziilor de politică fiscal-bugetară și financiară pe care le luăm de la preluarea mandatului.
Traversăm o perioadă de criză și incertitudine, suntem stat membru, ne aliniem Europei, ne raportăm la regiune și urmărim evoluțiile externe, dar asigurarea stabilității economice se face de aici, de la București și vom continua să facem acest lucru. Reformele cuprinse în Planul Național de Redresare și Reziliență sunt în termenele stabilite și vor contribui semnificativ la misiunea pe care o avem, la fel și măsurile de sustenabilitate fiscală, alături de managementul investițiilor publice și consolidarea bugetară”, a spus Adrian Câciu, ministrul Finanțelor.
Leave a reply
Lumea Liberă este o publicaţie online care se adresează românilor din ţară şi de peste graniţe interesaţi de informaţie curată, pusă în contextul Europei şi al întregului mapamond. Vrem să fie utilă celor care vor să se ridice deasupra războaielor multe şi mărunte din ţară, aflaţi în căutarea unei perspective globale a noţiunii de a fi român. E un site creat de asemenea pentru mulţimea nevăzută a celor plecaţi să-şi câştige viaţa în străinătate – onorabila DIASPORA, care merită infinit mai multă atenţie.
