sâmbătă, octombrie 24

Florin Cîțu anunță marea revoluție din economie. ”Am resuscitat industria, facem la fel cu toate sectoarele”

2
3256

România pare să fiu rupt blestemul în privința răului din economie provocat de politic. Până acum, după fiecare guvernare PSD, România a fost aruncată în brațele Opoziției la pachet cu o criză economică de proporții, care înc ele din urmă a dus la degradarea cotei Opoziției și la revenirea PSD la putere pe fondul răului financiar general.

Dar de data asta, deși suntem în plină criză economică provocată de pandemie, România pare să nu mai facă din nou cale-ntoarsă după modelul crizei provocate de Tăriceanu în 2008, care s-a spart în capul Guvernului Boc în 2010.

Intrararea puternică pe piață a americanilor la Cernavodă și planul noii autostrăzi Constanța-Gdansk, dublată de ajutorul oferit de Uniunea Europeană au permis actualului Guvern să gestioneze bine finanțele publice, chiar și în ciuda atacurilor puse la cale de PSD prin acțiuni de sabotaj intern cum ar fi majorarea pensiilor cu 40%.


Semnele arată că la finalul trimestrului 2 sau începutul trimestrului 4, pentru prima oară în doi ani, dinamica sectorului industrial o să fie pozitivă, susţine ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu, într-o postare pe pagina sa de Facebook.

”Aşa cum am estimat, industria îşi revine. Bineînţeles că este greu. Încă ne luptăm la nivel global cu criza dublă sănătate-economică. Dar, este important să îmbunătăţim în fiecare lună condiţiile din economie. Şi asta facem. Avem nevoie de o economie puternică pentru a putea să trecem cu bine peste criza de sănătate.

Şi avem nevoie de o societatea sănătoasă pentru a avea o economie puternică. Măsurile luate de guvern până acum au avut un impact pozitiv şi acest lucru se vede. Industria a fost distrusă de trei ani de guvernare socialistă. Intrase în recesiune la începutul anului 2019. Acum toate semnele arată, fără dubiu, că la finalul trimestrului 2 sau începutul trimestrului 4, pentru prima oară în doi ani dinamica sectorului industrial o să fie pozitivă. Un lucru foarte important având în vedere contextul economic prin care trecem”, a notat miercuri Cîţu.

El a dat asigurări că “aşa cum am resuscitat industria vom resuscita toate sectoarele economice”.

Au venit americanii!

Adrian Zuckerman, actualul ambasador al SUA la București

SUA vor să lege Portul Constanța de Marea Baltică printr-un proiect de infrastructură uriaș, a anunțat, vineri, Ambasadorul SUA în România, Adrian Zuckerman, cu ocazia semnării Acordului interguvernamental dintre România și Statele Unite, de la Departamentul Energiei.

Proiectul prevede construcția unei autostrăzi și a unei căi ferate care vor lega Marea Neagră de Marea Baltică.

„Vom începe derularea unui nou proiect pentru România, împreună cu Polonia, pentru construirea unei autostrăzi și căi ferate, care să lege Constanța, de la Marea Neagră, cu Gdansk, de la Marea Baltică. Acest proiect de infrastructură va reprezenta un beneficiu uriaș pentru economiile României și Poloniei, dar și pentru economiile din regiune, ani buni de acum încolo”, a declarat Adrian Zuckerman.

Tot vineri, SUA și România au semnat un acord istoric pentru finanțarea cu 8 miliarde de dolari a construirii reactoarelor 3 și 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă.

Cum a influențat Ana Birchall venirea americanilor la Cernavodă

Ana Bichall

Ana Birchall, fost ministru al Justiției, a notificat-o oficial Viorica Dăncilă, premierul de la acea vreme, că marea companie China General Nuclear Power (CGN) era cercetată și acuzată oficial de spionaj tehnologic în SUA.

În acel moment, Dăncilă voia ca Nuclearelectrica să semneze contractul final cu China General Nuclear Power.

În luna mai 2019, companiile Nuclearelectrica şi China General Nuclear Power au semnat forma finală a acordului pentru societatea care va construi, în parteneriat public-privat, reactoarele 3 şi 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă, o investiţie de peste 6 miliarde de euro ce ar fi urmat să fie finanțată printr-un împrumut din China.

Investiția propriu-zisă nu a mai fost demarată însă, până la final, iar influența Anei Birchall privind venirea americanilor la Cernavodă a fost decisivă.

Detalii, AICI

Ajutor masiv și din Uniunea Europeană

Siegfried Mureșan

Mecanismul de redresare și reziliență, prin care sunt alocate 672,5 miliarde de euro pentru întreaga Uniune Europeană, intră pe ultima sută de metri.

Parlamentul European caută soluții pentru ca toate statele membre să treacă cu bine peste criza în care ne aflăm. Cum până pe 16 septembrie mai pot fi aduse amendamente, toți cei implicați, inclusiv din România, sunt acum consultați.

Banii ar urma să fie acordați de la începutul anului viitor.

Siegfried Mureșan, deputat european, PPE, spune că Parlamentul UE va crește rata de prefinanțare pentru ca firmele să fie ajutate repede și mai consistent din banii europeni:

„Toți potențialii beneficiari de fonduri europene în cadrul acestui mecanism trebuie să știe că dacă la 1 ianuarie 2021 au în desfășurare o investiție care va respecta condițiile de eligibilitate stabilite în acest plan, investițiile sunt decontabile chiar începând cu 1 februarie 2020. Un alt lucru important pe care noi, Parlamentul European, îl facem, este de a crește rata de prefinanțare de la 10 la 20, pentru ca lucrările să poată începe mai rapid, întreprinderile să fie ajutate mai rapid și mai consistent.”

Un obiectiv al Parlamentului European este ca 30% din totalul fondurilor din întregul mecanism să fie alocate în proiecte de protecție a mediului, îmbunătățirea eficienței energetice și reducerea poluării. Restul banilor vor merge către infrastructură, modernizarea insituțiilor, digitalizare, IMM-uri. O altă propunere este ca noua generație să fie de asemenea o prioritate.

Sprijin puternic pentru locuri de muncă și ajutoare sociale

Pentru a atenua efectele negative asupra nivelului de trai al populației și asupra economiei, Comisia a adoptat un set amplu de măsuri economicea flexibilizat la maximum normele bugetare europene, și-a revizuit normele privind ajutoarele de stat și a instituit Inițiativa pentru investiții ca reacție la coronavirus, în valoare de 37 de miliarde EUR, pentru a furniza lichidități întreprinderilor mici și sectorului asistenței medicale.

În plus, pe 2 aprilie, Comisia a propus măsuri ample de mobilizare a fiecărui euro din bugetul UE pentru a proteja viețile și nivelul de trai. Comisia a lansat o nouă inițiativăInstrumentul de sprijin pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență (SURE, de la Support mitigating Unemployment Risks in Emergency), care va contribui la păstrarea locurilor de muncă și la ajutorarea familiilor. De asemenea, Comisia a propus redirecționarea tuturor fondurilor structurale disponibile către răspunsul la coronavirus.

Vor primi sprijin și fermieriipescarii și persoanele cele mai defavorizateO inițiativă a UE pentru solidaritate în domeniul sănătății, în valoare de 3 miliarde EUR, va răspunde nevoilor sistemelor de sănătate ale statelor membre.

Cifre în scădere din cauza crizei COVID

Cifra de afaceri în industrie a scăzut în primele opt luni ale acestui an cu 11,6%, comparativ cu perioada similară a anului trecut, potrivit informaţiilor publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS). Totodată, cifra de afaceri din industrie, în luna august 2020, comparativ cu luna precedentă a scăzut, pe total, cu 10,7%, ca urmare a scăderii înregistrate în industria prelucrătoare (-10,9%) şi în industria extractivă (-4,8%). Faţă de luna august 2019, în august 2020 a scăzut pe ansamblu cu 3%, ca urmare a reducerilor înregistrate în industria extractivă (-12,8%) şi în industria prelucrătoare (-2,7%).

În ceea ce priveşte comenzile noi din industria prelucrătoare, acestea au scăzut în termeni nominali, în primele opt luni ale acestui an, cu 11,7% comparativ cu perioada similară a anului trecut, potrivit INS. Comenzile noi din industria prelucrătoare, în luna august 2020, comparativ cu luna precedentă, au coborât cu 11,8%, ca urmare a scăderilor înregistrate în industria bunurilor de folosinţă îndelungată (-25,6%), industria bunurilor de capital (-11,8%), industria bunurilor intermediare (-10,3%) şi în industria bunurilor de uz curent (-10,0%).

De asemenea, comenzile noi din industria prelucrătoare, în august 2020, comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent, au coborât cu 3,4%, ca urmare a scăderilor înregistrate în industria bunurilor intermediare (-5,6%), industria bunurilor de capital (-3,3%) şi în industria bunurilor de uz curent (-0,5%). Industria bunurilor de folosinţă îndelungată a crescut cu 8,3%.

Şi producţia industrială a scăzut în primele opt luni ale anului atât ca serie brută, cu 13,7%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 14,2%, comparativ cu perioada similară din 2019, conform datelor publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică, citate de Agerpres.

În luna august 2020, producţia industrială a scăzut faţă de luna precedentă cu 10,5% ca serie brută şi a crescut cu 3,9% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate. Faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, producţia industrială a fost în scădere cu 4,3% ca serie brută şi cu 5,1% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate

2 comments

Leave a reply