sâmbătă, septembrie 19

EXCLUSIV. Interviu cu regizorul român din Londra care şi-a pus toată averea la bătaie pentru a produce filmul vieţii sale

0
616

Povestea vieţii lui Cosmin Zaharia este una de film cu trecere la Hollywood. Dacă şi-ar fi regizat-o el însuşi, ar fi fost cu siguranţă un succes la fel de mare cum se anunţă şi pelicula pe care a produs-o el însuşi, de care vom vorbi în continuare.

Am aflat întâmplător de tânărul regizor şi actor român stabilit în capitala Marii Britanii, dar trebuie să recunosc că m-a fascinat proiectul lui de pământean: a ales să investească toată viaţa lui de până acum, în orice formă exista ea (timp, energie, bani) pentru a produce pe speze proprii un film de lung metraj. Şi a reuşit.

“Dacă mi-ar fi spus cineva că o să fac pe banii mei un lung-metraj, i-aş fi zis că e nebun”, developează el acum filmul experienţei sale unice, care i-a permis totuşi să-şi împlinească visul vieţii sale: acela de a produce singur, pe puterile proprii, o peliculă în care să se vadă tot ce poate oferi el mai mai bun acestei lumi.

“The Music Island” – căci aşa se numeşte producţia cinematografică – va apărea în curând pe piaţă. Dar până atunci, vă propun să-l cunoaştem mai bine pe cel care a creat-o cu tot ce-a putut să pună el la bătaie. Nu este încă o vedetă, în sensul clasic al cuvântului. Dar cu siguranţă merită să fie vedeta acestor clipe atât de complicate ale lumii noastre, în care puţini mai sunt dispuşi să rişte totul pentru un ideal. 

Dacă admir ceva la acest tânăr pasionat şi credincios cauzei creaţiei, este că a pariat totul pe o carte. Că a renunţat la multe pentru a-şi vedea împlinit proiectul de suflet. Când cineva ca el, la început de carieră şi fără resurse, alege să-şi cheltuiască toată zestrea personală pentru un act de cultură, cum să nu-ţi scoţi pălăria în faţa lui?

Ascultaţi-l cu atenţie pe Cosmin Zaharia, cu respectul cuvenit celui care a pariat totul pe o singură carte! Sau pe un singur film. Poate să fie filmul vieţii sale…

De ce un film? Care e povestea lui sau cea din spatele lui?

“Filmul acesta este un vis pe care l-am avut din totdeauna și care acuma devine realitate. Iar pentru a-ți atinge un vis, nu prea e loc de compromisuri. La ce mă refer? Fiindcă, dacă stai, evident, toate speranțele tale pe parcursul vieții se tot acumulează, acumulează, acumulează și în momentul când ești pus în fața faptul de a realiza produsul acela și de a-ți realiza visul, vrei să-l vezi acolo finalizat cu orice preț. Deci, nu există nimic care să te poată opri! Cel puțin așa a funcționat la mine. Am pus absolut tot ce am avut: timp, energie, bani plus experiența mea de viață și experiența mea profesională.”

Despre povestea din “The Music Island”

“Subiectul filmului este libertatea omului de zi cu zi. Dar această libertate se schimbă în funcție de mediul în care trăiești. De aceea numele filmului se numește The Music Island. Lumea care aude de numele filmului se întreabă dacă este un musical. Nu este un musical. De ce însă acest nume? Fiindcă acțiunea pornește din Ibiza. Iar Ibiza este recunoscută pentru muzica electronică la nivel mondial datorită DJ-ilor care merg acolo și țin spectacole fenomenale. Și atunci, de aici vine originea titlului, dar, de fapt, această denumire este un concept pe care îl inventează personajul principal – Alex, pe care l-am jucat eu – și care își compară libertatea lui și o transfigurează în acest nume de musical. Cam asta este tema filmului.”

Totul a început în paradisul din Ibiza

Scenă din filmul “The Music Island” (stânga), filmată la Ibiza, de regisorul şi actorul Cosmin Zaharia (dreapta)

“Povestea filmului nu este povestea vieții mele. Singura chestie din realitate pe care am preluat-o a fost, de fapt, momentul în care am plecat în Ibiza și m-am apucat de scris scenariul. Inițial, în 2017, am plecat acolo pentru a avea o vacanță de câteva luni și mi-a plăcut foarte mult sentimentul pe care mi l-a dat insula respectivă, Ibiza. Energia oamenilor, pozitivitatea, frumusețea insulei… Şi aşa m-am apucat să scriu un scenariu. L-am filmat în Ibiza, l-am filmat în Londra, l-am filmat în Cluj și în București și l-am filmat în Kavarna – Bulgaria.

Chiar dacă a fost o producție independentă, nu am făcut compromisuri când a fost vorba să-l finalizez exact așa cum am vrut eu. Am scris scenariul și pe urmă m-am apucat să-l pun în realitate. Echipa de producție călătoarea dintr-o țară în alta. Și actorii călătoreau dintr-o țară în alta. Una dintre rețetele succesului prin care am reușit să-l finalizez a fost faptul că lumea a avut încredere în mine și în pasiunea mea. Și întotdeauna le-am zis: acest film este un low budget movie but is not a low budget mind. Și chiar dacă nu sunt banii investiți ca într-un blockbuster, dar ideea și concepția lui și modul de a fi realizat… Am vrut să-l aduc cam la aceleași standarde.”

Cum a selectat singur actorii

“Am făcut personal casting pentru a găsi actorii potriviţi, un castingul internațional. Din America de Sud, Anglia, Luxemburg, Grecia, Belgia de pe tot globul. Selecția a fost făcută de mine. Există grupuri speciale pentru actori și platforme specializate pentru castinguri. Am pus anunțuri, apoi actorii mi-au trimis CV-urile, m-am uitat pe ele, mi-am făcut o idee, am ales pe câțiva pe care i-am și chemat la casting. După un prim casting am selectat câțiva, după care am făcut un al doilea casting pentru cei finali.

În film costă totul. Toată lumea știe că timpul costă bani. Dar dacă vrei să știi un mediu în care timpul costă bani cu adevărat, acela este filmul. Fiindcă, să zicem, în cinci ore tu trebuie să plătești autorizație, cateringul, actorii, mașini, echipă absolut orice. Și nu poți să dai greș. Adică, poți să-ți permiți să dai greși atâta timp cât ai un buget enorm, dar dacă ai un buget mic și trebuie restrâns, trebuie totul calculat foarte, foarte, foarte, foarte strict și foarte bine încât încerci să diminuezi șansele eșecului cât mai puțin.”

De ce a evitat să caute sponsori şi investitori

Scenă din filmul “The Music Island”. Nu întotdeauna un regizor, fie el şi la început de carieră, e mulţumit de cum merge filmarea

“Probabil dura mult prea mult și m-am gândit – este primul meu lung-metraj. Dacă eu mă duc la un investitor, un sponsor și spun: vreau să fac un lung-metraj, el se uită la mine și spune: ăsta e nebun. Și a doua întrebare a lui va fi: arată-mi ceva ce ai făcut, un alt lung-metraj. Eu am făcut ceva scurt-metraje, dar nu lung-metraj.

Atunci, modul meu de a gândi a fost în felul următor – Ok, am două direcții: ori mă duc să caut investitori, să caut sponsori, să încerc să-i conving, evident se întâmplă pe o durată îndelungată de timp și probabil voi eșua; sau mă duc pe propriii mei bani care din fericire aproape au fost suficienți. Şi l-am finalizat! Am plecat pe cea de-a doua idee, pentru că nu-mi place ca în viață să depind de alții. În momentul în care depinzi de anumite variabile, de chestii pe care nu le poți controla, acelea sunt de fapt anumite rețete care îți aduc eșecul.

Dacă cineva îmi spunea că voi face un film de lung-metraj, la început, îi spuneam că e nebun, din start. A doua chestie pe care aș putea să o spun este că, după experiența asta, chiar și dacă e vorba de cel mai prost film făcut pe planeta asta – pe producătorul acelui film eu îl respect, fiindcă știu acum ce înseamnă să faci un film. Îți mănâncă toată viața, mai ales la nivelul la care l-am făcut eu, adică eu să produc, să regizez și să și joc în el. Trei ani de zile nu am făcut absolut nimic altceva.

Evident, am avut și un alt job pe lângă, pentru că Londra nu-ți permite nimeni să stai să te uiți la cer și aștepți să-ți pice bani în mână, de aceea am mai avut și un al doilea job, uneori lucram și 40-50 de ore pe săptămână.”

Cum a muncit din greu pentru a face bani pentru film

Alex, eroul principal, este un motociclist înrăit

“Dar bani pentru film nu i-am obținut din job-ul ăsta. Banii pentru film i-am obținut din economii și de asemenea din economii pe care le-am făcut cu mulți ani în urmă, plus banii pe care am putut să-i obțin în Ibiza. Eu zic că secretul pentru care s-a întâmplat acest film a fost încrederea oamenilor în mine. Probabil am avut spiritul ăla și, cum să zic eu, farmecul de a putea să-mi vând filmul și ideea.

Fiindcă, așa cum spuneam mai devreme, le spuneam actorilor – este un film cu buget redus, dar cu mintea deschisă, la standarde înalte, nu este echivalent banilor. De aceea consider că oamenii i-am atras prin pasiunea mea, i-am atras prin ideea filmului, prin dedicarea mea și prin absolut toată energia pe care am investit-o, fiindcă eu nu cred în noroc. Norocul ți-l creezi, tu-ți creezi șansa. Adică, dacă eu nu mă apucam de el, eu nu încercam să-l scriu, pe urmă mă duc în Ibiza în 2018, să mă apuc de filmat, să îmi iau un job pe lângă, să mă apuc de repetat cu actorii, să filmez, după care îmi iau o pauză, ce noroc aveam?

Pe lângă faptul că trebuie să repeți foarte mult – eu sunt un regizor care repetă mult cu actorii – ideea mea în spatele regiei mele este să creez oameni normali, cu care audiența să se identifice, să empatizeze. Pentru că sunt multe filme la care te uiți, dar clar te vezi detașat de ceea ce se întâmplă în spatele ecranului, în spatele sticlei. Eu nu am vrut asta. Și atunci, ca să creez energia asta și să atragi audiența, pur și simplu să te absoarbă dincolo de ecran, să treci prin ecran la personaje, eu am repetat mult până actorii s-au identificat, au devenit una cu personajul.”

Cam ce înseamnă să filmezi o scenă de film

“Am o scenă pe care consider că este una dintre cele mai bune din film și care este cea mai dificilă din film la nivel actoricesc. E o scenă pe care am repetat-o cinci luni, cu o actriță din Polonia – Natașa. Cinci luni de zile am repetat pe scena respectivă! De fapt, cele mai dificile scene din film am vrut să fie filmate într-un singur take. Adică, fără cut-uri, nu am folosit prim-plan, nu am folosit nimic. Camera vine și urmărește personajul, iar personajele trebuie să curgă exact ca la teatru.

Este exact ca și în realitate, este o situație reală, dar care este surprinsă în același moment și de cameră. Camera devine un al treilea personaj, care vine și se infiltrează în peisaj. Scena asta a fost foarte greu de jucat, pentru că la un moment dat are și ceva violență, este o scenă foarte, foarte intensă a trebuit foarte mult repetat pe ea, dar pot să spun că este, hai să spun, una din diamantele filmului. Cinci luni am repetat cu Nataşa pe skype, a venit o dată și în Londra de am pus o parte din coregrafie, după care am continuat să repetăm și înainte cu două săptămâni de filmări ne-am întâlnit și am repetat mult, mult pe scena respectivă.”

De unde a făcut rost de camere video, dotare etc.?

“Aparatura a fost închiriată. Cameramanul deține camera respectivă, camera cea mai bună la nivel mondial, tipul ăsta de cameră e folosit şi la blockbuster-uri. Nu mi-am permis să filmez cu trei camere deodată, asta înseamnă un buget enorm.

În cazul meu a trebuit să filmez cu o cameră plan general, pe urmă am schimbat camera, dacă mi-a trebuit mediu-plan, am luat mediu-plan, după care dacă mi-a trebuit prim-plan am luat prim-plan cu mine sau prim-plan cu actori. S-a filmat de mai multe ori aşa.

Unde este minusul aici: timpul, tu nu poți salva timp aici, și pot să apară erori mai ales la continuitate, fiindcă trăgând de atâtea ori aceeași scenă pot să apară mici erori. De exemplu, o mână e deplasată sau altceva. E mai greu la montaj. Evident, ai o persoană care se ocupă de continuitate dar, oricum, erorile pot apărea.”

Despre emoţia pe care un film o creează publicului

Filmare într-un bar

“Este unul dintre sursele de succes ale unui film. Evident, depinde de ce standarde are fiecare regizor, depinde ce urmărește el. Dar dacă vrei să faci un film în care audiența să rămână marcată de tot ceea ce s-a întâmplat în film, ai nevoie de actori foarte buni. Fiindcă ei trebuie să întruchipeze oameni reali. Punct. Totul pleacă de la un scenariul foarte bine lucrat, la care și eu aștept opinia, aștept să văd acum critica. A fost primul scenariu lung pe care l-am scris.

Unde intervin aptitudinile unui scenarist: de exemplu, chiar dacă citești într-un ziar ideea sau un articol, tu în film trebuie să expui în așa fel și situațiile trebuie create în așa fel încât să te țină conectat întruna, prin interacțiunea personajelor, prin situațiile care se crează între personaje, prin peripeţii, cum numesc eu schimbările astea bruște de situație, care te surprind… Astea de fapt fac deliciul publicului.”

Despre filmele care nu-i plac

“Sincer să fiu, nu-mi plac filmele de groază. Le destest. Nu critic pe nimeni dintre cei care fac filmele acelea, absolut nu am nimic împotriva lor, dar nu mi le dați să le vizionez, că nu vreau. Consider că eu, dacă sunt regizor, vreau să aduc ceva prin care să îmbunătățesc, măcar să aduc o fărâmă de frumos pe lumea asta, deci, nu pot! Chiar dacă am creat și în filmul meu scene foarte dure, dar nu pot să văd un film după care să nu pot dormi din cauza faptului că văd scene de groază.

Consider că ideea este foarte importantă și, evident, sunt filme care trebuie să arate violență, pentru că se cere să arate violență dar să nu mi-o impună nimeni. Ca și cu nuditatea. Atâta timp cât într-un film este justificată nuditatea sau este justificată violența, pentru că este necesară expunerea ideei, sunt total de acord cu ele. Dar, în momentul când, un film este bazat doar pe împușcături, bazat doar pe  chestii dinamice, pe efecte speciale, după ce ai urmărit filmul, ce ai văzut de fapt? Ai văzut niște cascadori care au făcut niște chestii spectaculoase și oameni foarte buni în efecte speciale. Când stai să te gândești la ideea filmului, cam nimic. Vizionez absolut orice, dar nu de groază.

Filmul meu The Music Island va apărea la Festivaluri la sfârșitul acestei luni, voi avea varianta 5.1 de sonorizare și pe urmă voi aplica la câteva Festivaluri Internaționale, dar voi alege mult Festivalurile Independente de Film, fiindcă consider că așa va fi vizionat. La Festivalurile mari mai sunt și alte obligații, pentru că ele colaborează între ele. Vreau să-mi fie vizionat filmul. Spre toamnă filmul va apărea pe piaţă.”

Acesta este trailerul filmului The Music Island

Alte articole despre filmul lui Cosmin Zaharia

ROMÂNI CU CARE NE MÂNDRIM Cum a ajuns un tânăr român să joace în propriul film!

Cosmin P.Zaharia, realizatorul filmului internațional „The Music Island”

 

Testimoniale

“Working with Cosmin, his style is that of great intimacy, he is there along side the characters, feeling what they feel, seeing through their eyes and listening with their ears, it’s like he plugs into each and every character, is he a perfectionist? I’m afraid he is, it’s a great thing, as an actor I found he was with me the whole time, being attentive and responsive to my characters every move. Pressure, concatenated pressure makes a diamonds, I’m pretty certain this is his ideology when on set looking to get the most out of his characters and the scene.” – Monjinder Sangha

 

Cosmin is a very talented and demanding director. Always prepared, always focused, always dedicated. He search for the best qualities in actors and he digs deeply. Average is not good for him. You must give your 100%. Working with him was an amazing adventure and a great possibility to grow. I wish every director was as inspiring to his actors as he is to me. Together, we created magic. And magic is when there is no real person on the set, only characters. Thank you Cosmin Zaharia for this opportunity and I hope that we will create magic again.” – Natasza Lesniak

 

“Summer 2019 I was fortunate to have worked on this project as assistant director for the London shoot and in this movie as the savoury character Marco, all of which was a treat and a half. Much hard work and dedication went into this project by all involved, it’s a totally awesome plot and in all a brilliant piece of work.
Thank you Cosmin, you’re a diamond!” – Monjinder Sangha

 

“I really respect the drive and determination Cosmin Zaharia has put into this, along with the sacrifices and sleepless weeks required to complete a project of this magnitude.

I didn’t understand exactly what the purpose of the film was in the beginning, but after working with his team and seeing the trailer, I get it now.

Gritty, real freedom.” – Marco George

 

“Working with Cosmin on The Music Island was a great learning experience for me as Cosmin’s passion and dedication in getting across utmost authenticity really rubbed off on me. The production itself featured such a lovely international bunch of people in both cast and crew, and I have made friends for life through being a part of this project. My personal highlight would be shooting Tommy’s farewell scene which gives such an awesome insight into London’s underground world of street racers.”- Faraz M. Khan 

 

“Working with Cosmin as a director and actor, with whom I shared my scene as Teresa, has been such a deep process of constantly moving emotions, becoming aware of the character, intentions, relationships and also made me ask loads of questions about the career in both sides of the camera. I enjoyed so much playing Teresa in both languages, English and Spanish. And just for you to know, this was filmed in Ibiza, babies! So fingers crossed and congrats once more for THA team! Yey!!!” – Maria Luz Tremsal

 

Official Facebook Page: https://www.facebook.com/TheMusicIslandOfficial/

IMDb: https://www.imdb.com/title/tt11295422/

Trailer: https://www.youtube.com/watch?v=XyaD3PdvUFE

Instagram: https://www.instagram.com/themusicislandofficial/

Leave a reply