sâmbătă, septembrie 19

Europa se “imunizează” cu 2.000 de miliarde de euro împotriva crizei coronavirus

0
441

Șefii de stat și de guvern din cele 27 de ţări UE au aprobat oficial joi înființarea unui fond de redresare economică care va fi legat de cadrul financiar multianual, bugetul UE.  A fost un pas necesar, esențial, dar nu suficient, pentru că detaliile acestuia sunt încă definite, potrivit Euronews.

Dacă se măsoară în funcție de parametrii sociali, privind din perspectiva sutelor de milioane de persoane afectate de criza coronavirus, reacția pare insultant de lentă și scăzută. Față de crizele anterioare însă, în care deciziile de această adâncime au costat până la patru ani, este un succes istoric. În viteză, cantitate și structură.

Presiunea de astăzi este foarte puternică. Dinspre cetăţeni şi state, dar şi dinspre marii decidenţi financiari.

Lagarde le cere liderilor UE să parieze pe bani mulţi

Președintele BCE, Christine Lagarde (ceea ce predecesorul său Mario Draghi a cerut și el la nesfârșit), a lansat o nouă provocare la acest ultim summit, dorind să testeze atitudinea liderilor UE.

I-a împins să ia decizii curajoase, chiar cu riscul de a ieşi din tipare şi de a depăsi cadrul actual, chiar dacă diviziunile dintre ei sunt evidente, după cum relatează The Guardian.

Prognozele sale vorbesc despre o contracție economică de 5% în cel mai benign scenariu, de 9% și de până la 15% în cele mai grave circumstanţe. Date mult mai “grele” decât cele ale FMI sau ale Comisiei.

Sumele sunt impresionante: în total, aproximativ 2.000 de miliarde de euro, în două tipuri de ajutoare.

Pentru început, liderii UE au aprobat plasa triplă de siguranță de peste 500 de miliarde de euro convenită de Eurogrup în urmă cu câteva zile. E vorba de linii de lichiditate financiară pentru state, companii și locuri de muncă. Și, important, au stabilit o dată clară pentru momentul în care banii trebuie să fie disponibili pentru toți cei care doresc să apeleze la împrumuturi în condiții favorabile: 1 iunie.

“Am convenit să lucrăm la un fond de recuperare specific, dedicat crizei Covid-19. Este necesar și urgent și trebuie să fie suficient de mare pentru a face față acestei crize. Trebuie să fie concentrat pe sectoarele și părțile geografice ale Europei cele mai afectate”, a subliniat președintele Consiliului European, Charles Michel.

În plus, toți au convenit mai mult sau mai puțin că noul Cadru financiar multianual al UE pentru perioada 2021-2027 ar trebui să fie umbrela care îl adăpostește sau îl hrănește cu resurse.

“Există un singur instrument care poate avea această dimensiune. Toată lumea are încredere în el, îl știm cu toții, este conceput pentru investiții, coeziune și convergență”, a declarat președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, citată de Politico.

Şefa Comisiei Europene a dat asigurări că va profita de acea unitate de gândire „pentru a explora instrumente financiare inovatoare”, o expresie care servește pentru mulțumirea tuturor, fără nici măcar să atingă tabuuri precum mutualizarea datoriilor sau Eurobondurile.

De moment, fără sume clare

Nu există o cifră oficială pentru mărimea Fondului, dar Comisia a vehiculat mai multe documente în aceste zile cu o sumă de referință: cel puțin 1.500 de miliarde de euro, ceea ce analiștii consideră că ar putea ajuta imens după dezastrul săptămânilor de carantină.

“Bugetul pentru următorii șapte ani trebuie să se adapteze la noile circumstanțe. Trebuie să creștem puterea de foc și pentru aceasta vom propune creșterea marjei fiscale, spațiul dintre plafonul de cheltuieli curente și cel al resurselor proprii”, a insistat şefa Comisiei.

Ideea lui Ursula von der Leyen este de a ridica plafonul de cheltuieli proprii de la 1,2% în prezent, la aproximativ 2% în anii următori, ceea ce ar permite Comisiei să caute bani pe piețe de până la 320 de miliarde de euro.

Nordul cere împrumuturi, sudul “transferuri”

Președintele BCE, Christine Lagarde

În ce format va funcţiona fondul? Logica este clară, un „mix de împrumuturi și transferuri”, dar nu și formula.

“Există o varietate de opinii, este o problemă de negociere între țări. Există argumente pro și contra pentru toate posibilitățile. Știm cu toții argumentele”, a spus şefa Comisiei.

Țările nordice doresc ca majoritatea împrumuturilor să fie rambursate, deși acceptă să fie pe termen foarte lung ca o concesie făcute de ele.

Țările din sud și Franța cer ca fondurile să fie transferuri direct de la buget, pentru a atenua ceea ce va fi inevitabil un impact și o recuperare asimetrice.

“Știm că PIB-ul va scădea peste tot, dar mai mult în unele locuri decât în ​​altele și sectoare precum turismul vor fi mai afectate decât altele. De asemenea, impactul fiscal va fi diferit, deoarece unele state pot oferi sprijin bugetar direct mai puternic decât altele”, a amintit Von der Leyen.

O serie de studii recente ale economiștilor de prim nivel circulă în aceste zile la Bruxelles, subliniind modul în care economiile puternic îndatorate tind să reacționeze cu mai puțină putere decât economiile mai puțin afectate în fața șocurilor majore. Și deși logica de bază este înțeleasă, consecințele ajung să fie mai grave.

Așadar, mesajul lui Lagarde a fost că nu poți să acționezi prea târziu sau prea prudent, ca în 2008 sau 2010. Ceva de genul, mai bine să-mi cer scuze pentru excese decât să ceri acordul pentru ruperea acordurilor, ar suna mesajul mai puţin colocvial al şefei BCE.

România, deficit bugetar imens în 2020!

Presiunea pe buget este mare, dar nu atât de mare, statul îşi plăteşte facturile, iar anul acesta vă spun că se face autostrada Sibiu – Piteşti şi se va închide magistrala de metrou către Drumul Taberei, a afirmat, joi seara, ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu.

Florin Cîţu

“Noi nu am oprit niciun şantier în România. În al doilea rând, rectificarea bugetară este prima pe care o ţin eu minte care nu ia bani de la Ministerul Transporturilor. Din contră, am suplimentat veniturile la Ministerul Transporturilor cu 135 de milioane de lei. Vom suplimenta, dacă este nevoie, şi la rectificarea bugetară următoare. Sunt optimist: am văzut că economia performează mai bine decât mă aşteptam. După primele zile când s-a oprit totul, a părut că o să fie un şoc mult mai puternic. M-am uitat şi la venituri şi vă spun că avem rezultate bune, după ce am discutat cu companiile care funcţionează astăzi şi au început să plătească. Lucrurile arată ok. Presiunea pe buget este mare, dar nu atât de mare. Statul îşi plăteşte facturile, iar în martie am plătit 4 miliarde de lei rambursări de TVA. Vă spun că Sibiu – Piteşti se face anul acesta, se va închide magistrala de metrou către Drumul Taberei, extinderea Aeroportului Otopeni sper să înceapă anul acesta, studii de fezabilitate la acel drum de ocolire la Comarnic“, a spus ministrul de resort, la TVR 1, potrivit Agerpres.

Acesta a menţionat, totodată, că, în privinţa împrumuturilor, statul efectuează aceste operaţiuni pentru a se asigura că plăteşte la timp pensii, salarii, facturi, dar şi pentru a menţine investiţiile în economie.

“E un semn foarte bun (că băncile cumpără, n.r.). Astăzi, toate ţările din lume caută finanţări pentru deficite care s-au dublat, s-au triplat, depinde de la o ţară la alta. Reuşim cu fiecare licitaţie să ne finanţăm. De fiecare dată împrumutăm puţin mai mult decât avem nevoie, iar asta înseamnă că este apetit pentru România, există încredere în măsurile acestui Guvern. România a fost printre primele ţări care a venit cu măsuri proactive şi pentru momentul crizei, dar şi cu măsuri care vor avea efecte în perioada următoare. Este important să ne împrumutăm, pentru că prin împrumuturi ne asigurăm că facem plata la timp a pensiilor, salariilor, facturilor, menţinem investiţiile în economie. Avem nevoie de această finanţare”, a subliniat oficialul.

Conform ministrului Finanţelor, recenta rectificare bugetară a permis alocarea unor sume de bani mai mari Ministerului Muncii, “care mai departe plăteşte şomaj tehnic pentru o mare parte dintre românii care, din păcate, astăzi, sunt afectaţi de această criză”.

“România are un deficit, asta înseamnă că veniturile la buget sunt mai mici decât cheltuielile şi diferenţa o facem din împrumuturi. Deficitul pentru 2020 a crescut de la 3,7 la 6,7. Am folosit această rectificare bugetară pentru a aloca mai mulţi bani Ministerului Muncii care mai departe plăteşte şomaj tehnic pentru o mare parte dintre românii care, din păcate, astăzi, sunt afectaţi de această criză. Am alocat aproape aproape un miliard de euro către Ministerul Sănătăţii, dintre care un miliard de lei se va duce la decontarea concediilor medicale. Când am preluat acest minister, anul trecut în noiembrie, eram în urmă cu aproape doi ani la plata concediilor medicale. Acum a redus la aproape un an”, a apreciat Florin Cîţu

Leave a reply