miercuri, decembrie 2

DOCUMENT. Medicii vor alege cine să trăiască şi cine nu. Criteriile prin care secţiile de terapie intensivă vor primi pacienţi cu coronavirus

0
734

Un plan elaborat de medicii internişti și cei de la terapie intensivă (UCI) stabilește criteriile pentru admiterea sau nu a unui pacient în caz de lipsă de paturi la secţiile de urgenţă. Vor fi valorate cu mare atenţie persoanele cu „speranța de viață mai mică de doi ani” şi vor conta criterii precum “valoarea socială” a pacientului, care vor trebui discutate cu familiile celor aduşi spre a fi internaţi.

În faţa unei situații de criză, cum este cea cu care se confruntă Spania cu boala Covid-19, și într-un context de resurse limitate, persoanele cu șanse mai mari de supraviețuire trebuie să aibă prioritate pentru a fi internate în unitățile de terapie intensivă (UCI).


„Admiterea unui pacient nou venit poate însemna refuzul altuia cu şanse mai mari de supravieţuire, deci trebuie să evitați criteriul pentru prima venire, prima intrare”, sună unul dintre mesajele planului citat de ziarul El Mundo.

Acesta este literalmente modul de lucru din documentul de recomandări privind UCI și Covid-19, elaborat de Grupul de lucru pentru bioetică al Societății Spaniole de Terapie Intensivă şi Medicină Critică (Semicyuc), al cărui conţinut a fost convenit cu Societatea Spaniolă de Medicină Internă (SEMI) ). Pe scurt, acele corpuri medicale reprezentând internişti şi cadre de la terapie intensivă (UCI), adică exact aceia care se află în prima linie de luptă împotriva infecției cu coronavirus.

“Calitatea vieţii” după externare

La pacienții cu alte patologii critice, altele decât Covid-19, “ar trebui să se acorde prioritate acelui pacient care beneficiază cel mai mult.

Acest lucru implică literalmente „să nu fie internate persoane la care este de așteptat un beneficiu minim (cum ar fi situații de insuficiență cu mai multe organe, risc de deces calculat pe trepte de înaltă severitate sau condiții de fragilitate avansată …)” și, în plus, „trebuie evaluați cu mare atenție beneficiul admiterii pacienților cu o speranță de viață mai mică de doi ani »și pentru aceasta propun să utilizeze instrumente precum cele cunoscute în domeniul medical Necpal.

În fața a doi pacienți similari, „ar trebui să se acorde prioritate persoanei cu cei mai mulți ani de viață însă în corelaţie şi cu calitatea de viaţă rezultată după externare”, potrivit unor indicatori (QALY sau QALY) care, conform referatelor documentului, combină cantitatea și calitatea vieții.

Pe scurt, atunci când se confruntă cu doi pacienți cu o afecțiune similară, trebuie acordată prioritate celor care oferă cea mai înaltă calitate a speranței de viață.

Vârsta nu e un criteriu

Documentul de recomandări la care a avut acces ziarul El Mundo clarifică faptul că vârsta pacientului „în niciun caz nu trebuie să fie singurul element care trebuie luat în considerare în strategiile de alocare de paturi în secţiile UCI” și îndeamnă ca pacientul să fie evaluat „la nivel global, și nu boala izolat”.

Chiar și așa, adaugă documentul, în cazul persoanelor în vârstă, un factor de luat în considerare în luarea deciziei este „supraviețuirea fără handicap, mai presus de supraviețuirea izolată”.

Dincolo de criterii strict terapeutice, specialiştii pledează pentru evaluarea altor factori pentru a decide primirea unui venit, cum ar fi acela ca „persoanele care sunt responsabile de pacient, să ia decizii care să maximizeze beneficiile celui mai mare număr de persoane” sau chiar să țină cont de „valoarea socială a persoanei”.

Pentru a evalua pacientul „la nivel global”, Semicyuc și SEMI propun utilizarea sistemului de clasificare cu 4 priorități, clasic în UCI: pacienți critici și instabili care au nevoie de monitorizare intensă și tratament (prioritate 1), pacienți care necesită monitorizare și intervenție imediat (2), pacienți cu șanse mici de a se recupera privind boala lor de bază sau acută (3) și pacienți cu beneficii minime sau puțin probabile (4). În cazurile de criză precum cea actuală, tendinţa va fi ca „pacienții 3 și 4 să nu fie admiși în UCI”.

“Valoarea socială a persoanei”, criteriu de selecţie

Dintr-o abordare mai etică, se propune, de asemenea, să nu se admită acei pacienți care și-au exprimat respingerea „măsurilor invazive” printr-un document semnat voluntar în avans și se propune gruparea lor în zone specifice din UCI.

Însă sistemul de sănătate nu poate lăsa neprotejați pacienții “ne-prioritari”, ci trebuie „să ofere alternative de asistență medicală de calitate, care să acopere nevoile de bază și esențiale ale oamenilor și familiilor lor”.

Și vorbind despre membrii familiei, societățile și comitetele de bioetică semnatare pledează pentru comunicarea cu aceştia și cu pacienții înșiși, „natura extraordinară a situației și justificarea măsurilor propuse”.

Organizațional, societățile semnatare propun autorităților de sănătate proiectarea unui plan de urgență „care să planifice distribuirea pacienților între zonele geografice” și crearea unui comitet teritorial de experți, avizat de profesioniști și comitetele de bioetică, pentru proiectarea criteriilor tehnico-etice solicitate de criza actuală, criterii care, în plus, „trebuie modificate în funcție de situație”.

Leave a reply