miercuri, octombrie 28

Descoperire: grăsimea din ”cămara” celulelor umane – sursa apărării față de viruși și bacterii

1
1451

Biologii celulari văd lumea într-un mod particular. Albert Pol, de exemplu, vede ființa umană ca pe o orchestră formată din aproximativ 30 de bilioane de celule care, perfect coordonate, pot gândi, umbla și vorbi. O inimă este formată din 6 miliarde de celule care lucrează în echipă. Creierul, cântărind un kilogram și jumătate, este format din 170 de miliarde de celule, capabile să scrie Frankenstein sau să compună Traviata.

Celulele creierului lui Albert Pol cercetează așa-numitele corpuri lipidice de 20 de ani, mici bile pline de grăsime care plutesc în interiorul celulei și furnizează energia necesară funcționării fiecărui membru al orchestrei.

Joi, echipa lui Pol a anunțat o descoperire importantă: corpurile lipidice sunt mult mai mult decât depozite de combustibil. Sunt prima linie de apărare împotriva infecțiilor cu paraziți, viruși și bacterii. Descoperirea sa este publicată în revista Science, templul științei mondiale.


„Corpul lipidic este ca și cămara celulelor noastre. Acolo stocăm nutrienții pentru energie. Dacă ai șoareci în casa ta, unde îi pui? În mijlocul sufrageriei sau în cămară? În cămară, pentru că știi deja că șoarecii merg acolo să mănânce”, ilustrează Pol, de la Institutul de cercetare biomedicală August Pi i Sunyer (IDIBAPS), din Barcelona.

Biologii Marta Bosch y Albert Pol, fotografiați joi în Barcelona
(sursa: El Pais)

„Celulele noastre au învățat să facă la fel. Știu că agentul patogen, fie că este un virus sau o bacterie, trebuie să mănânce, are nevoie de substanțe nutritive și energie și urmează să le caute acolo unde le păstrăm, adică în corpul lipidic, cămara”, adaugă biologul.

Când detectează o invazie, celula începe să fabrice proteine ​​de apărare, cum ar fi catelicidina, capabilă să străpungă membranele bacteriilor, sau viperina, cu proprietăți antivirale.

Echipa lui Pol a descoperit că celula plasează această armă de apărare față de un virus acolo unde știe că inamicul va veni: în corpuri lipidice.

„Este o capcană, o ademenire care sună cam așa: tu, agent patogen, vino aici să mănânci și voi pune toată încărcătura antimicrobiană pe care o pot pe tine”, rezumă plastic explicația biologul Marta Bosch, cercetător la IDIBAPS și coautoare a studiului.

Lipidele din alimente, cum ar fi trigliceridele și esterii colesterolului, sunt esențiale pentru a furniza energie celulelor, dar în exces sunt toxice. Diabetul zaharat, obezitatea, ateroscleroza, cancerul și bolile neurodegenerative sunt cauzate sau agravate de această acumulare de lipide, subliniază Pol.

Dar ce sunt aceste corpuri de grăsime detectate de ei ca fiind sursa apărărării organismului uman?

„Sunt organite care au fost în mare parte ignorate de multă vreme, pentru că în principiu se credea că sunt simple picături de grăsime”, spune Bosch.

Echipa IDIBAPS crede că descoperirea lor poate ajuta la proiectarea de noi tratamente împotriva agenților patogeni. Unii viruși, cum ar fi cei ai hepatitei C și dengue; anumite bacterii, cum ar fi cele responsabile de tuberculoză și chlamydia; și diverși paraziți, cum ar fi cei care provoacă malarie și boala somnului, folosesc corpuri lipidice în ciclul lor de viață. Nevoia de noi medicamente este deosebit de urgentă în domeniul antibioticelor, deoarece utilizarea lor iresponsabilă generează microbi rezistenți la toate medicamentele cunoscute. Superbug-urile ucid deja aproximativ 33.000 de oameni în fiecare an în UE, potrivit autorităților europene.

„O posibilă strategie ar fi direcționarea antibioticelor către corpurile lipidice, astfel încât acestea să fie mai eficiente”, spune Bosch, citat de El Pais.

Albert Pol amintește că în 2012 a fost autorizată bedaquilina, primul antibiotic aprobat împotriva tuberculozei în jumătate de secol.

„Bedaquilina este eficientă deoarece se acumulează în corpurile lipidice. Când bacteriile TB se îndreaptă către aceste organite, ceea ce mănâncă este antibioticul. Arătăm că această strategie poate fi utilizată împotriva majorității bacteriilor”, spune Pol.

Cercetători din alte țări au participat, de asemenea, la noua lucrare, precum Robert Parton, de la Universitatea din Queensland (Australia), și Patrícia Bozza, de la Institutul Oswaldo Cruz, din Rio de Janeiro (Brazilia).

Rezultatele preliminare din alte cercetări recente efectuate de Bozza sugerează că corpurile lipidice ar putea fi, de asemenea, implicate în replicarea noului coronavirus.

Biologul Albert Pol propune controlul de la distanță al remdesivirului, singurul antiviral aprobat împotriva covidului, astfel încât acesta să ajungă la corpurile lipidice ale celulelor. „Cred că ar fi mai eficient, dar asta este dejae science fiction”, recunoaște el.

Corpurile lipidice (grăsime) sunt prezente în toate celulele umane

1 – Corpurile de grăsime lipidică sunt responsabile de păstrarea rezervelor de energie din corpul nostru în formă de trigliceride și esteri de colesterol. 2 – Fabricile de energie ale celulelor, mitocondriile, se unesc cu corpurile lipidice de grăsime pentru a obține combustibil prin intermediul proteinelor PLIN5. 3 – Mulți patogeni (roșu cu țepi în imaginea alăturată – bacterii, virusuri sau paraziți) se îndreaptă spre aceste corpuri lipidice în căutarea energiei care să le țină în viață.

 

 

 

1- Când apare o infecție, corpurile lipidice se separă de mitocondrii, cresc și se multiplică brusc, iar membranele lor se umplu de proteine antimicrobiene, precum catelicidina. 2- Catelicidina, alături de alte proteine de apărare, atacă membranele agenților patogeni și le degradează, făcând astfel din corpurile lipidice prima linie de apărare în fața infecțiilor produse de virusuri sau bacterii

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

VEZI ŞI:

Antibioticul viitorului. Descoperire revoluționară cu veninul de viespe ca sursă antibacteriană

Sprayul bucal antiviral care ”păcălește” coronavirusul, capturându-l și oprind astfel infecția

Remdesivir, hidroxiclorochina, interferon? OMS anunță oficial că NICIUNUL nu ajută împotriva COVID!

1 comment

Leave a reply