miercuri, decembrie 2

De ce sunt Boc și Bolojan cei mai buni primari din România

2
4417

Cuvintele de mai sus nu compun o dilemă, ci reprezintă o afirmație clară care are nevoie doar de explicații pentru a justifica lipsa semnului de întrebare. Cluj-Napoca și Oradea sunt exemple de studiat pentru toți primarii din România. Au schimbat multe pentru că au pus oamenii și banii la treabă. Nu întâmplător sunt în topul investițiilor locale pe fonduri europene și au devenit chiar orașe-vedetă nu doar în România, ci și în plan internațional.

EMIL BOC-Cluj Napoca

Emil Boc a câștigat mandatul numărul 5 de primar la Cluj-Napoca, un oraș ce ajunse în paragină din cauza naționalismului bolnav al lui Gheorghe Funar. Și nu a câștigat oricum, ci cu un procent devastator: aproximativ 75%. E cu atât mai notabil cu cât capitala Ardealului nu este neapărat un fief PNL, ci unul al Dreptei, unde USRPLUS de exemplu este ca la ea acasă.


Iar deputatul Emanuel Ungureanu, candidatul USRPLUS la primărie, este o persoană mai mult decât onorabilă, medic de profesie și un veritabil luptător anticorupție pe tărâmul medical.

Deci cu atât mai mult, victoria la un asemenea scor a lui Boc devine și mai remarcabilă.

Dar fostul premier retras acasă după ce-a plătit polița iresponsabilității politice a predecesorului său la Palatul Victoria, Călin Popescu Tăriceanu (autorul de facto al tăierilor de salarii bugetare din 2011, urmare a măririi pensiilor în plină criză globală, în 2008), nu s-a rezumat la a-și așterne o plapumă confortabilă pe funcție grasă, cum de altfel se întâmplă în alte locuri din țară.

S-a pus pe treabă și a schimbat enorm în ultimele sale două mandate. Practic, din 2012 încoace, Cluj-Napoca a luat o asemenea viteză încât a lăsat în urmă multe alte surate de renume din Ardeal, în special Timișoara.

Apropo de metropola din Banat, asta explică și succesul lui Dominic Fritz în fața primarului liberal Robu – sub mandatele acestuia, Timișoara s-a mișcat cu viteza melcului în report cu Cluj-Napoca, Oradea sau Alba Iulia, a pierdut investiții, oportunități, tempo-uri, chiar și zestrea de odinioară.

Dezvoltarea Clujului a cuprins multe planuri: relație ușoară administrație-cetățean, transport urban de calitate (nu cu autobuze turcești, ca la București), spații verzi, ecologizare, investiții mari în IT și alte industrii, cultură (festivaluri celebre deja de muzică, film etc.).

Nu e loc aici pentru a enumera în detaliu schimbările în bine la Cluj, după cum rămâne spațiu și pentru restanțe, dar puteți găsi suficientă lectură la o simplă căutare pe Google.

Dar oricine a trecut prin orașul de la poalele Feleacului recent și a mai fost și ceva vreme înainte poate face comparație și poate admite revoluția din epoca Emil Boc.

Dacă doriți o perspectivă altfel despre ce înseamnă Clujul lui Boc față de Bucureștiului lui Firea, citiți acest reportaj cu video inclus realizat de jurnaliștii de la vice.com. Merită!

ILIE BOLOJAN-Oradea

Puțin mai la nord, e Ilie Bolojan. Cu vorbă infinit mai lentă și chip nu foarte angelic, fostul primar al Oradei și actual președinte al Consiliului județean Bihor are la rândul lui loc în elita edililor din România.

Spre deosebire de Cluj-Napoca, unde schimbarea a fost de la bine la foarte bine în vremea lui Boc, la Oradea saltul a fost brusc și spectaculos.

Înainte de venirea lui Bolojan, primul oraș bihorean era un amestec de relicvă austro-ungară și târg balcanic invadat de tarabe, despre care nu puteai spune nimic clar, ca definiție.

Era o varză urbană prăfuită, prăbușită, tristă și parcă lipsită de orice speranță.

Jurnaliștii de la Europa Liberă au realizat o analiză foarte bună despre schimbarea la față a Oradei.

Bolojan a luat-o de la rădăcină. A schimbat orașul subteran de la zero, a refăcut masiv ”țevăraia”, sistemele de canalizare, apă, servicii urbane, a ”sădit” practic o altă temelie, una solidă și eficientă. Nu întâmplător, la Oradea, multă lume folosește azi sistemul centralizat de încălzire -cel mai profitabil și ieftin totodată pentru cetățean, dacă este bine administrat – nicidecum centrale proprii sau de bloc.

A fost primul semn că Oradea se schimbă, oferindu-le oamenilor acces ieftin la servicii de calitate – ceea ce oricine visează la el acasă. În paralel, transformarea a cuprins cam aceleași arii ca la Cluj-Napoca: spațiu verde, transport, investiții în economia zonei, cultură, străzi, detalii de smart-city.

Pe tăcute, orașul a început să concureze Clujul și a devenit o atracție turistică de invidiat.

Nu întâmplător sunt azi români din Diaspora care vor să se retragă la pensie în Oradea, deși sunt de origine din sudul României.

Este dorința unui cuplu de peste Ocean, care mi-a spus cândva:

”Noi suntem de loc din Galați-Brăila, dar am vrea spre pensie să revenin în țară și ne-am gândit că Oradea este cea mai bună alegere. Am urmărit tot ce s-a schimbat acolo sub mandatele lui Bolojan, știm tot și credem că orașul a devenit o metropolă de talie occidentală. A refăcut enorm serviciile publice, de la zero, apoi toate celelalte. Acolo ne simțim acasă în România, dar și în Occident totodată, având în vedere calitatea vieții”.

Este doar o opiniei a unor prieteni, interesant, de la USRPLUS, nu de la PNL, cu atât mai interesantă cu cât nu e a unor orădeni și vine de la mii de kilometri distanță.

Și ea explică succesul politic al primarului liberal, care la alegerile din 27 septembrie a trecut la nivelul următor: șefia județului Bihor, pe care a cucerit-o la pas. Dacă Oradea s-a transformat atât de mult în bine, acum Bolojan vrea să-și ”exporte” modelul de succes la nivelul întregului județ.

Și poate ce definește cel mai bine reușitele sale stă în intervenția de zilele trecute de la Digi 24, când a comentat sobru, asemeni firii sale ”țepene” și decise, situația bugetului de la Cîmpulung Muscel, oraș câștigat de fosta jurnalistă Elena Lasconi, care a candidat din partea USRPLUS după ce predecesorii ei doar au supt din seva financiară a locului, fără să miște cu mai nimic urbea înainte.

Cuvintele lui Bolojan descriu cel mai bine esența modelului de la Oradea sau Cluj-Napoca. Citiți-le și veți înțelege simplu și clar de ce Boc și Bolojan sunt cei mai buni primari din țară.

Dacă orașul nu are venituri, atunci nu este ușor să schimbi total fața unui oraș. Vrei nu vrei, pentru a putea realiza investiții care să creeze condiții mai bune pentru oameni ai nevoie de bani sau fonduri europene sau bani guvernamentali sau resursele tale mult mai bine gospodărite. Îi recomand să facă o analiză la sânge a cheltuielilor publice, a organigramei, a nivelului de salarizare, pe ce se duc banii, a nivelului de venituri, pentru că trebuie să-ți consolidezi veniturile. E recomandat să ai o colaborare cu Consiliul Județean. Aveți un buget de salarii mai mare decât Primăria Oradea. Iar Oradea are 200.000 de locuitori”.

VEZI ŞI:

Oana Lovin face legea în România! Analista Antenei 3, arma justiției PSD împotriva lui Clotilde Armand

Povestea primarului român din orașul german unde au filmat George Clooney, Matt Damon sau Cate Blanchett

„Vă rog să dați vina pe Federația Rusă pentru moartea mea”. Mesajul ziaristei anti-Putin, înainte de a-şi da foc

 

2 comments

  1. A. Man 4 octombrie, 2020 at 19:21 Răspunde

    Cu un “mic” amendament: Emanuel Ungureanu NU e medic. A facut facultatea de istorie la fara frecventa (IDD). A lucrat intr-o clinica, de unde a fost dat afara.

  2. Alin Cristea 4 octombrie, 2020 at 19:53 Răspunde

    1) Lipsa accesibilizarii pentru persoanele cu dizabilitatii, 2) slaba dinamica politica si CIVICA, 3) Gunoiul cotidian (pe care il pozez de 12 ani, dinainte sa fie primar magnificul Ilie Bolojan), 4) Nerealizarile administratiei Bolojan, despre care se discuta FOARTE putin in spatiul public – toate astea indica ca Oradea nu este un oras de succes. Lejer se mai pot adauga chestiunea spatiilor verzi si cea a traseelor de circulatie pentru biciclisti.

    Este cu totul ingrijorator ca administratia Bolojan a reusit sa faca o propaganda despre Oradea (ca oras al turistilor, nu ca oras al oradenilor), asta indica slaba reactie politica si civica a oradenilor.

    Este ingrijorator ca romanii, in cautarea unui model urban si a unei sperante de schimbari in bine, accepta o imagine grosolan deformata despre acest oras al NOSTRU.

Leave a reply