Cuvântul rece este înșelător. Frigul contează, dar ceea ce cauzează infecțiile sunt virusurile (sau bacteriile), nu gradele indicate de termometru. Temperatura poate ajuta, dar nu este decisivă pentru răspândirea bolilor respiratorii; nu direct, cel puţin.
Cheia este că iarna ne încuiem în casă. Iar camerele slab ventilate sunt locul ideal pentru bolile precum răcelile și gripa de sezon. E valabil şi pentru Covid-19, pentru care aerul liber este unul dintre principalii săi inamici.
Mulți epidemiologi vorbesc despre un nou focar al acestei temute boli în toamnă. Adevărul este că se poate întâmpla oricând, dar vara pare mai puțin probabil, la fel cum este mai dificil să contactăm o gripă. S-a speculat mult cu privire la modul în care căldura poate afecta transmisia virusului, fără concluzii decisive, în ciuda faptului că țările tropicale au arătat că ea nu este un factor decisiv. Dacă dacă mulți experți au încredere că vara produce mai puţine spaime, asta este pentru factorul numit AER LIBER.
„Vechile zicale despre casele în care, dacă aerul nu intră pe fereastră, intră doctorul pe uşă sunt valabile şi în combaterea coronavirusului”, spune Antoni Trilla, un epidemiolog și consilier al comitetului științific al Guvernului de la Madrid. El susţine în continuare că particulele suspendate în aer într-un spaţiu închis se pot concentra mai lejer și pot astfel să fie mai uşor inhalate.
„Dacă menținem distanța în aer liber, posibilitatea contagiunii este foarte, foarte mică”, subliniază el, într-o analiză publicată de El Pais.
Distanţa contează!
Este totul o problemă de probabilitate. Imediat ce ai ajuns pe străzi, riscul zero nu există. Este posibil să ai ghinionul de a întâlni o persoană infectată, inhalezi o picătură de virus și gata infectarea!
Dar posibilitatea de a se întâmpla ţine şi de distanță. Riscul de transmitere crește cu cât eşti în contact cu un pacient infectat și cu cât eşti mai aprope de el, deoarece cantitatea de virus inhalat influențează probabilitatea de infectare.
Studiile efectuate pe site-urile de contagiune indică faptul că marea majoritate a cazurilor pozitive cu coronavirus au fost înregistrate în interiorul clădirilor.
Gwen Knight, de la Centrul pentru Modele Matematice pentru Boli Infecțioase, a compilat diverse studii științifice, popularizate de Luis Jiménez, investigator pentru calitatea aerului de la Universitatea Colorado-Boulder (care a publicat date despre cum aerul contaminat din marile oraşe ajută SARS-CoV-2).
Potrivit acestuia, din cele 188 de focare analizate de Knight, doar șapte (3,7%) provin dintr-o activitate desfășurată exclusiv în aer liber.
„Din punct de vedere al numărului de infecții confirmate, cazurile în aer liber sunt aproximativ 150, în timp ce cazurile din interior sunt de peste 9.000”, spune specialistul, după analizarea datelor.
Ildefonso Hernández, profesor și purtător de cuvânt al Societății Spaniole de Sănătate Publică și Administrație de Sănătate, insistă şi el că toate studiile publicate coincid asupra faptului că o mare parte din focare s-au dezlănțuit în locuri închise: case, companii, restaurante, magazine, temple religioase, spitale, hoteluri, spaţii de înmormântări, conferințe.
„În locuri deschise, focarul poate exista, dar riscul este mult mai mic”, spune el.
Deși probabilitățile de infectare scad semnificativ în aer liber, totuși ele „nu sunt nule”, își amintește María del Mar Tomás, microbiolog la Societatea Spaniolă de Boli Infecțioase și Microbiologie Clinică.
„Nu trebuie să ne relaxăm nici în aer liber. Epidemia este mult mai blândă, dar trebuie să fii atent cu senzația că ea a trecut”, avertizează ea.
Ce uşor se reface un focar!
Un bun exemplu în acest sens este ceea ce s-a întâmplat în Lleida, nu departe de Barcelona, unde o petrecere cu 20 de persoane (dublu față de ceea ce este permis în faza 1, în care a fost situată acea regiune) a provocat un focar care poate întârzia înaintarea teritoriului respectiv spre așa-numita nouă normalitate. Dacă toate merg bine, faza 2 ar trebui să fie posibilă acolo luni, ceea ce acum pare puțin probabil.
Recomandarea Maríei del Mar Tomás este de a nu neglija distanțele de siguranță chiar și în spații deschise, deși ea consideră că este mai bine să încurajezi întâlnirile cu familia și prietenii în aer liber, și nu în locuri închise și, dacă este posibil, cu un număr mic de oameni.
„Casa ne oferă un sentiment de securitate care poate fi înşelător. Dacă organizăm o petrecere la domiciliu, ne putem relaxa, oprim măsurile preventive și poate apărea supriza”, subliniază specialista.
Antoni Trilla, la rândul lui, lansează invitaţia ca lumea să profite de Spania, o țară „în care se trăieşte mult în aer libere”, pentru că apoi va veni toamna și ne vom închide din nou în case…
„Frigul uscat sigur nu ajută, dar riscul principal este că vom fi în spații închise, cu puțină ventilație, unde posibilitatea de contagiune este mult mai mare”, subliniază el.
Doar 43 din aproape 10.000 infecţii, în aer liber
În compilarea datelor realizată de Gwen Knight despre sursele de contagiune, există doar două situaţii certe de infectare în spații deschise, după cum explică Luis Jiménez:
„Una se referă la piața Wuhan, cea a originii posibile a virusului (cu 41 de infecții), iar cealaltă este cea a celor doi prieteni alergători, în care au apărut circumstanțe adăugate care au crescut riscul de contagiere: apropierea de mult timp între cei doi, însoțită de conversație și/sau respirație intensă”.
În total, au fost contabilizate doar 43 de cazuri cu o anumită certitudine de persoane infectate în aer liber, dintre cele aproape 10.000 confirmate.
În cea mai mare investigare a focarelor de infecție, efectuată în China, au fost urmărite peste 7.000 de cazuri de infecții, căutându-se sursele de origine.
„Marea majoritate au fost localizate acasă și în transport. Un singur caz de contagiune a fost detectat în aer liber, cu două persoane implicate, care s-au întâlnit pe stradă și au discutat o perioadă suficientă de timp pentru a-şi transmite virusul”, spune Jiménez.