marți, februarie 18

Cum Viktor Orbán scoate supermarketurile străine din Ungaria

0
620

Guvernul folosește prețurile ridicate ca pretext pentru a viza comercianții cu amănuntul străini precum Spar și Lidl cu taxe mai mari și plafoane de preț.

Miercuri, prim-ministrul Viktor Orbán a extins numărul de plafoane ale prețurilor la produsele alimentare, o mișcare care probabil că va afecta comercianții cu amănuntul care se confruntă deja cu un val de măsuri introduse în ultimul an.

În decembrie 2021, pe fondul inflației în creștere a prețurilor la alimente, care a lovit în mod deosebit Europa Centrală și de Est, guvernul s-a grăbit printr-un proiect de lege care obligă supermarketurile cu venituri din vânzări de peste 100 de miliarde de forinți (250 de milioane de euro) să predea alimente ce se apropie de perioada de expirare, cu 48 de ore înainte de data de consum, unei companii deținute de stat  (organizație caritabilă).

Budapesta a ordonat un plafon de preț – fără compensare pentru comercianții cu amănuntul – pentru șase alimente de bază, inclusiv zahăr, făină și piept de pui și, folosind puteri de urgență, a majorat cotele de impozitare pentru marii comercianți cu amănuntul de la 2,7% la 4,1%. Anunțul de miercuri a adăugat ouă și cartofi pe lista alimentelor cu plafon.

Toate firmele supuse regulilor – inclusiv giganții germani de reduceri Aldi și Lidl, lanțul francez Auchan, Penny Market din Irlanda, Spar din Austria și Tesco din Marea Britanie – nu sunt maghiare. În ciuda atingerii pragului de 100 de miliarde de forinți, câțiva comercianți locali de produse alimentare pot evita taxele și alte măsuri, deoarece operează în cadrul unui sistem de franciză. Legea împiedică și alte lanțuri de supermarketuri să se restructureze.

Ceea ce se întâmplă în prezent este scoaterea intenționată a anumitor afaceri de pe piață”, a spus un reprezentant al unuia dintre retailerii afectați, care a vorbit sub rezerva anonimatului și și-a exprimat îngrijorările împărtășite de alții din industrie. „Pur și simplu imposibil de a funcționa profitabil în astfel de circumstanțe impuse de guvernul ungar”.

Legea „este împotriva principiilor fundamentale pe care se bazează piața internă a UE”, a spus reprezentantul, solicitând Comisiei Europene să intervină. POLITICO a contactat comercianții străini afectați, care au refuzat toți să vorbească.

Măsurile sunt aparent un răspuns la inflația în spirală și creșterea prețurilor alimentelor care au fost exacerbate de invadarea Ucrainei de către Rusia. Vorbind cu presa locală luna trecută, Orbán a spus că cele mai recente înghețari de prețuri fac parte din planul său de a reduce la jumătate inflația, care a atins 21,1% în octombrie și se așteaptă să ajungă la 25% până la sfârșitul anului.

Dar alți membri ai guvernului lui Orbán nu au făcut nicio încercare de a-și ascunde ambiția de a aduce comercianții internaționali de produse alimentare sub proprietate locală. „Trebuie să creștem ponderea proprietății interne în sectorul materialelor de construcții și în comerțul cu amănuntul alimentar”, a declarat ministrul Dezvoltării Economice Márton Nagy în mai. Și Budapesta a făcut eforturi pentru a crește ponderea comercianților cu amănuntul local din țară cu mult înainte de creșterea inflației și de războiul Rusiei.

Sectorul alimentar este cea mai recentă industrie care a primit tratamentul Orbán. Din 2010, Orbán a militat pentru a aduce sectoare-cheie, inclusiv sectorul bancar, construcțiile și energia, sub un control mai mare al Ungariei. Aliații și partenerii săi, precum și companiile legate de aceștia, au beneficiat, dobândind pachete mari în aceste sectoare.

La două luni după o victorie zdrobitoare la alegerile din aprilie, Orbán a declarat starea națională de urgență, permițându-i să conducă prin decret și a impus o serie de majorări de taxe pe sectoare, aceste zone țintă ale economiei dominate de corporații străine. Marile firme de telecomunicații, cum ar fi comercianții cu amănuntul, se confruntă acum cu o taxă progresivă crescută bazată pe cifra de afaceri.

Un purtător de cuvânt al guvernului ungar nu a răspuns solicitărilor de comentarii cu privire la noul plafon, dar într-o declarație anterioară a spus: „războiul Rusia-Ucraina și sancțiunile greșite de la Bruxelles au dus la o criză energetică și o inflație ridicată în toată Europa… Aceasta este de ce guvernul Ungariei a decis să introducă și să mențină limite de prețuri.

Auchan, deținută de franceză, este deja în proces de vânzare către un cumpărător ungur. Cu celelalte, nu este clar dacă companiile au vreun recurs.

Tesco a pierdut o contestație juridică împotriva măsurilor fiscale progresive ale Ungariei la Curtea de Justiție a UE în 2020. Și nu este sigur că comercianții cu amănuntul ar avea un caz mai bun de data aceasta, a declarat Sam Baldwin de la firma de avocatură maghiară Szecskay.

Înghețarea prețurilor poate restricționa libertățile pieței interne, cum ar fi libera circulație a mărfurilor”, a spus Baldwin. „Deși guvernul ungar va invoca fără îndoială bunăstarea consumatorilor ca o apărare legitimă, va trebui totuși să demonstreze că măsura nu denaturează concurența în mod inutil.”

Nu ajută cu nimic faptul că comercianții giganți nu evocă simpatia publicului, mai ales dacă publicul simte că obțin profituri mari din prețurile crescute. Anul trecut, cele cinci mărci majore deținute în străinătate ale țării și-au sporit cifrele de afaceri. Lidl a înregistrat un profit după impozitare de 17%.

O intervenție a Comisiei Europene ar putea fi percepută ca birocrația UE de partea marilor comerțuri cu amănuntul într-un moment în care cetățenii se confruntă cu o criză a costului vieții – și în timp ce Orbán dă vina pentru multe dintre celelalte probleme ale țării și pe Bruxelles.

Dacă Ungaria va scăpa cu măsuri atât de severe”, a spus reprezentantul comerțului cu amănuntul, „acest lucru ar putea servi drept model foarte negativ și pentru alte state membre ale UE”.

Leave a reply