marți, septembrie 22

Cum poate USRPLUS să fie ”number one”

2
340

Prin fuziunea dintre USR și PLUS, votată sâmbătă, pe scena politică din România a apărut oficial a treia forță: USRPLUS – denumirea viitoare a noului partid format prin contopirea celor două formațiuni.

Cota actuală a celor două partide a fost măsurată, pentru prima oară împreună, de ultimul sondaj IMAS: 17,2%, locul 3 în opțiunile electoratului la acest moment, sub PSD (23,4%) și PNL (33,4%).

Fuziunea, visul fostului jurnalist Moise Guran la intrarea sa în politică, rezolvă o problemă importantă: oprirea procesului distructiv de rivalitate dintre USR și PLUS. Ea nu presupune automat închiderea cutiei Pandorei, dar odată consumate tensiunile interne provocate de complicatul proces de fuziune, va permite concentrarea USRPLUS pe creștere.

Fără creștere, USRPLUS stagnează, iar ulterior această stare de imobilitate electorală se poate transforma în scădere și chiar dispariție, pe termen lung – o perspectivă ce sună acum a blasfemie pentru fanii romantici ai tandemului Barna-Cioloș, co-președinții noii formațiuni politice rezultate din fuziune.

Dar este pregătită USRPLUS să crească, să joace o carte mai mare decât cea a unui partid-balama? Se pare că da. Cel puțin așa reiese din afirmațiile lui Dan Barna din preziua fuziunii:

„Mulți vor să ne izoleze, dar nimeni nu poate să ne ignore. Obiectivul meu este să transform USR-ul într-un partid care să conteze în politica din România. USR este aici să rămână și asta să internalizați fiecare dintre voi. USR este în politică pentru a crește, e aici pentru a guverna. Și vom guverna!”, a spus Dan Barna.

Dar poate USRPLUS să crească peste cota actuală, având în vedere limitările date de partea de electorat dominată de PNL la centru-dreapta, pe de o parte, și de PSD, la centru-stânga? Răspuns: DA!

Cum? Aici e problema. USRPLUS este o formațiune crescută spectaculos pe integritate, pe valul popular al referendumului pentru susținerea justiției, pe inițiativa ”fără penali”, pe principii salutare în politica românească precum eliminarea traseismului, nepotismului, clientelismului și afacerilor de partid.

Ludovic Orban, Raluca Turcan, Rareș Bogdan, Robert Sighiartău și Florin Cîțu, la o consultare, la Palatul Cotroceni, cu președintele Klaus Iohannis

Prin urmare, dacă ține cu dinții de aceste valori (de care chiar e nevoie în societatea românească!), USRPLUS va fi nevoită să renunțe la creșterea dată de racolarea unor primari, consilieri, șefi de filială de la alte partide – ceva ce fac acum liberalii fără să clipească.

De ce? Păi dacă nu racolezi ”la greu” primari, în special de la PSD, nu ai nicio șansă să câștigi alegerile locale. Iar ”localele” sunt trambulina pentru alegerile parlamentare.

Este concluzia la care a ajuns, se pare, conducerea actuală a PNL, în ciuda mesajelor lui Rareș Bogdan, care promitea că se va opune categoric fenomenului, și chiar ale președintelui Iohannis, care recunoștea zilele trecute că detestă traseismul politic.

Dar viața bate filmul; PNL a ales să joace pe cartea racolărilor, și nu fără motive pragmatice. 

România este într-o bună măsură posedată de clanuri locale mai mici sau mai mari, iar singura soluție pentru a pătrunde la publicul controlat de ele nu este lupta la baionetă. Asta este din start pierdută.

Soluția cinică și totodată tristă, aplicată se pare de PNL, este ”cumpărarea” lor cu promisiunea/amenințarea că, într-o viitoare guvernare pe 4 sau chiar 8 ani (care poate fi una PNL-USRPLUS), nu mai văd niciun ban pentru proiectele lor locale, de care ei au nevoie ca de aer ca să câștige voturi, dar și bani pentru clientela proprie.

Dacă ieși din studiourile TV și din palpitantele foruri de dezbatere online, vei constata că, în teritoriu, e greu spre imposibil să spargi monopulurile locale deținute în general de PSD. Un primar de mic oraș sau de comună, care a reușit în mandatul sau mandatele sale să facă și ceva bun în zonă – chiar dacă și-a tras ”partea leului”, pentru el și caracatița locală – are garantată susținerea electoratului local.

În plus, unii dintre astfel de aleși locali nici nu sunt oameni de condamnat pentru stăruința lor PSD-istă. Sunt în PSD pentru că asta i-a ajutat atâția ani să facă lucruri bune în comunitate, a fost partidul care lor le-a permis cel mai sigur acces la resurse și le-a indus acea ”stabilitate” de care ei aveau nevoie pentru a-și reînnoi mandatele, ca atare ce le poți imputa?

Dar tocmai din acest motiv, nu e deloc o misiune ușoară să-i convingi că există viață și după PSD, însă dacă vrei să ”crești”, cum anunța Dan Barna, asta e cea mai sigură cale.  Poți încerca și să mergi pe mâna unor oameni de valoare, a unor persoane integre sau cu imagine curată, dar la final vei constata că ele sunt victime sigure în bătălia cu ”șacalii” politicii locale, care controlează o mașinărie de vot infernală.

Dacă spui, ”noi nu avem nevoie de astfel de oameni”, nu mai ai acces pe veci la voturile locuitorilor din zonă. Multiplicat la scară națională, asta te duce către un orizont limitat, către perspectiva de a nu putea controla niciodată o parte însemnată a României, ceea ce, într-o piață politică dominată de jucători duri ca PNL și PSD, te poate transforma lejer în pradă ușoară.

Evident că dacă USRPLUS alege să uzeze de instrumentele folosite acum de PNL, și mai ales PSD, riscă să fie abandonată de un public care susține formațiunea tocmai pentru acele principii. Dar are de ales USRPLUS dacă vrea să rămână pe piață, ba chiar să crească, de ce nu spre primul partid al țării? 

Răspuns: NU!

Într-o țară ca România, unde votul local vine masiv pe acele rețele de interese de care vorbeam mai sus, e misiune sinucigașă să faci politică doar cu vorbe frumoase la televizor.

Dan Barna și Dacian Cioloș, co-președinții viitoarei USRPLUS

USRPLUS nu are altă soluție decât să facă și ea, la un moment dat, ce face acum PNL, încercând să spargă monopulul PSD în plan local prin racolarea baronilor mici și mari ai acestui partid.

Poate să încerce și în tabăra PNL, dar în contrapartidă are nevoie de o relație amiabilă cu liberalii, pentru acces și parteneriat pe termen lung la guvernare.

Or, un eventual asalt la adresa PNL va împinge partidul din nou spre PSD, adică spre un fel de USL, ceea ce ar lăsa USRPLUS în izolare distructivă și ar trimite înapoi România în timp, în vremuri triste.

Dar cum poate face USRPLUS asta, neavând ce să ofere? Simplu: ajungând la guvernare. Adică, să nu mai repete greșeala de după căderea Guvernului Dăncilă, când Dan Barna a refuzat accesul la Palatul Victoria, ceea ce i-a atras o sancțiune a electoratului în alegerile prezidențiale trecute.

Este ceva ce liderul USR pare să fi învățat deja, dovadă declarația fermă de mai sus, care merită repetată:

„Mulți vor să ne izoleze, dar nimeni nu poate să ne ignore. Obiectivul meu este să transform USR-ul într-un partid care să conteze în politica din România. USR este aici să rămână și asta să internalizați fiecare dintre voi. USR este în politică pentru a crește, e aici pentru a guverna. Și vom guverna!”, a promis Dan Barna.

Cuvintele lui Dan Barna spun ceva. Liderul USR știe acum că politica nu se poate face la infinit doar cu vorbe, ci și cu fapte. Atât votanții, dar mai ales oamenii din echipa de partid din teritoriu au nevoie de ceva mai mult decât declarații, altfel corecte și necesare, despre principii, valori, integritate: au nevoie de bani, de resurse, de funcții și de bugete. Fără ele, dispar din joc mai devreme sau mai târziu.

Asta nu înseamnă obligatoriu ”șacalizarea” USRPLUS. Înseamnă ceva ce este motorul succesului în politică, fără de care nu poți nici supraviețui, nici construi nimic în jur: se cheamă COMPROMIS. Fără compromis, nu există politică, iar fără politică, nu există viață.

Aceasta este marea provocare a USRPLUS pentru perioada de după euforia dată de fuziune și de atacarea alegerilor din acest an de pe poziții de speranță, de alternativă la ”greii” politicii actuale.

Concluzia mea, cel puțin la acest moment, e certă: dacă USRPLUS va deveni o forță politică pragmatică, inclusiv cu riscul de a-și dezamăgi o parte din susținătorii actuali, poate visa la fel de pragmatic la o viitoare poziție de ”numărul 1” pe scena publică actuală. Dacă însă se va crampona doar de principii sau de valori (care trebuie totuși să rămână fundamentul noii construcții USRPLUS), refuzând complet să joace și pe cartea lui Machiavelli, nu va însemna niciodată mai mult decât înseamnă acum. Ba chiar riscă să dispară, sfâșiată între cei care joacă ”la rupere”.

Ceva mă face să cred că Dan Barna și Dacian Cioloș știu bine acum ce înseamnă realpolitik.

 

 

2 comments

Leave a reply