COSTURILE PANDEMIEI

Un recent studiu publicat de către cei de la panorama.ro au arătat ”costurile” de până acum ale acestei pandemii.

”Paradoxal, cheltuielile sistemelor medicale la nivel mondial au scăzut în perioada Covid: redistribuirea fondurilor către contracararea pandemiei și reticența oamenilor de a mai merge la spital pentru alte afecțiuni au însemnat, când tragem linie, bani mai puțini cheltuiți în spitale.

Adevăratele costuri ale acestui fenomen se vor vedea însă în următorii ani, atrag atenția experții din sănătate. Atunci, toate afecțiunile nediagnosticate la timp din cauza pandemiei vor sufoca sistemul medical.

Până acolo, ne uităm la alocările suplimentare generate de criza sanitară: echipamente de protecție, noi paturi de spital, consolidarea secțiilor de ATI și Urgențe, bonusurile personalului medical din linia întâi, centrele de testare și testele propriu zise, campaniile de vaccinare.

Această analiză tratează exclusiv costurile medicale asumate de guvernele europene. Toate celelalte cheltuieli generate de pandemie, precum ajutoare sociale, stimulente fiscale și măsuri de redresare economică au fost centralizate de ”Panorama” într-o analiză similară”  se arată în acel studiu.

Cei de la panorama.ro mai sunt de părere că ”în România, spre exemplu, faimoasele achizițiile centralizate – care au dus la demisia ministrului Sănătății, Victor Costache, în plină pandemie – au fost dublate de achiziții individuale ale instituțiilor precum spitale, primării, consilii județene și chiar structuri din cadrul Ministerului Apărării (cel care, teoretic, coordona achizițiile centralizate).

Întreaga analiză o puteți citi pe panorama.ro dar, ca și concluzie a autorilor studiului :

”Totuși, aceste date nu pot fi interpretate fără context. În primul rând, am listat bugetele uzuale pentru sistemele de sănătate în funcție de aceleași repere – valoare absolută, per capita și ca procent din PIB.

În final, ne-am uitat la statisticile în funcție de care poate fi măsurată anvergura pandemiei în fiecare țară: numărul de cazuri confirmate de Covid-19, rata mortalității în rândul celor infectați, numărul total de teste decontate de fiecare stat și rata de vaccinare a populației.

Suprapuse și ușor de comparat în graficul interactiv, aceste statistici ne arată că:

• Există diferențe uriașe de alocări între statele europene. În valori absolute, Germania a înaintat cele mai ridicate fonduri pentru a combate pandemia (34,6 miliarde de euro). La polul opus se află Croația care, oficial, a avut alocări suplimentare de doar 53 de milioane de euro.
• Cele mai mari alocări adiționale per capita au fost în Austria (3.111 eur per capita), iar cele mai mici în Croația (12,5 euro per capita).
• Tot Austria ocupă primul loc și dacă interpretăm alocările suplimentare ca procent din bugetul uzual pentru sănătate, cu 70%. La coada clasamentului, Franța și-a majorat bugetul cu doar 0,75% din bugetul anterior pandemiei. Totuși, Parisul are în plan investiții masive în Sănătate, însă deocamdată alocările nu au fost prinse în exercițiile bugetare din 2020 și 2021, deci nu pot fi luate în calcul în această analiză.
• România și Bulgaria ocupă penultimele locuri la alocările suplimentare per capita, cu 42 și, respectiv, 33 de euro. Aceleași două țări sunt printre „fruntașe” la rata mortalității în rândul pacienților infectați cu Covid-19, fiind depășite doar de Italia, unde profilul pandemic a fost atipic față de restul Europei în contextul populației îmbătrânite. ”

Însă un factor primordial este și starea sistemelor publice de sănătate înainte de pandemie. Alocările suplimentare din unele țări au mers strict către finanțarea cheltuielilor extraordinare, precum combinezoane și stații mobile de oxigen. Alte țări au folosit fondurile suplimentare pentru a încerca să asigure servicii și infrastructură de bază, precum creșterea numărului de paturi de terapie intensivă.