marți, septembrie 22

Comparaţie România-Spania pe impactul coronavirusului. E normal acelaşi nivel zilnic de infectare?

0
397

Este România pe drumul cel bun privind punerea sub control a pandemiei sau s-a grăbit cu măsurile de relaxare şi asta a “relansat” răspândirea virusului la nivel comunitar?

De la ultima informare transmisă de Grupul de Comunicare Strategică, pe teritoriul ţării noastre au fost înregistrate 238 noi cazuri de îmbolnăvire cu coronavirusul SARS-CoV-2. La terapie intensivă, în acest moment, sunt internați 153 de pacienți. Pe teritoriul României, în carantină instituționalizată sunt 2.363 de persoane. Alte 96.693 de persoane sunt în izolare la domiciliu și se află sub monitorizare medicală.

Numărul morţilor a scăzut faţă de vîrful pandemiei: 8 (1 iunie), 6 (2 iunie), 4 (3 iunie), în comparaţie cu între 20 şi 30 de decese pe zi cât au existat în medie în perioada de vârf din lunile martie, aprilie şi mai.

Cele 238 de noi cazuri de pozitivi coronavirus trebuie privite şi ele în acest registru al mediei din ultima perioadă, una care se învârte în jurul sutelor, de la 100 la 200 de cazuri pe zi, în această ultimă etapă a pandemiei.

Sunt mai puţine decât în perioada cea mai neagră a pandemiei ( când erau înregistrate de 4-5 ori mai multe persoane infectate într-o zi), dar ce surprinde este că scăderea nu e în pas cu ce s-a întâmplat în ţările puternic afectate din vestul Europei.

Fie că e vorba de Italia, Spania, Franţa sau Germania, în aceste ţări numărul cazurilor s-a redus drastic, de zeci de ori, după măsurile dure de carantină, aplicate chiar tardiv.

Cel mai bun exemplu este cel al Spaniei, care a ajuns de la 9.222 de cazuri de noi infectaţi pe zi la între 100 şi 200 în medie, cam cât are România azi. Deci dacă păstrăm acest paramentru ca termen de comparaţie, ar fi trebuit ca şi în România numărul de cazuri noi să scadă dacă nu de 80 de ori, ca în Spania, măcar de 40 de ori sau chiar de 10 ori.

Or, scăderea în România este de doar 3-4 ori faţă de vârful pandemiei, mult prea slabă, ceea ce arată un nivel de răspândire al virusului la nivel comunitar care nu poate fi ignorat, dimpotrivă, trebuie privit cu îngrijorare de către autorităţi.

În plus, ridică semne de întrebare alte două detalii: numărul de teste şi totalul populaţiei.

NU e normal, din punct de vedere al comparaţiei privind tendinţa noilor cazuri de infectaţi, ca România să aibă cam acelaşi număr de pozitivi coronavirus cu Spania, o ţară cu o populaţie de 47 de milioane de locuitori.

De asemenea, iarăşi nu e normal dacă vorbim de numărul de teste, mai puţine în România la mia de locuitori decât în Spania (unde numărul testelor PCR este de peste 4 milioane, undeva spre 10% din totalul populaţiei). În România, nivelul de testare anunţat pe 3 iunie, adică ieri, era de 459.405 de teste, deci de aproximativ 10 ori mai mic decât în Spania şi de aproximativ 4% raportat la totalul populaţiei.

Când numărul de teste este mai mic, evident şi numărul de noi cazuri pozitive depistate este la fel.

Aşadar, luând în calcul aceşti doi parametri – populaţia mai mică şi numărul de teste mult mai mic – rezultă anormal ca România să înregistreze un nivel de infectare zilnic comparabil cu cel al Spaniei. Practic, România are mai multe cazuri decât Spania, pentru că numărul egal de pozitivi noi nu mai rămâne egal raportat la o populaţie şi un număr de teste mai mari. De ce are, aşadar, România mai multe cazuri decât Spania?

O explicaţie poate fi relaxarea prematură a măsurilor de carantină şi izolare socială şi nerespectarea de către populaţie cu stricteţe a stării de urgenţă.

În Spania, nu mai puţin de 9.000 de persoane au fost trimise după gratii pentru nerespectarea măsurilor dure de carantină şi izolare socială şi Poliţia naţională şi locală au dat peste 800.000 de sancţiuni sub formă de amenzi. Duritatea forţelor de ordine dublată de cele mai dure măsuri de carantină şi izolare socială din lume au permis Spaniei să pună sub control pandemia.

Asta a permis autorităţilor de la Madrid să pună la punct un plan de ieşire din carantină pe 4 etape. Măsurile de relaxare au fost demarate încă de acum 5 săptămâni, faţă de acum 3 săptămâni în cazul României, ceea ce ridică un nou semn de întrebare legat de impactul zilnic prea mare al coronavirusului în România.

Totuşi, putem presupune că datele actuale sunt unele de etapă şi că peste alte două săptămâni, dacă va continua trendul descendent, România va ajunge la persoane infectate zilnic cel mult de ordinul zecilor.

“Credeam că este numai un accident şi că acest trend nu va continua”

Virgil Musta

Numărul mare de noi pozitivi stârneşte deja îngrijorare, cel puţin în rândul personalului din sistemul sanitar.

“Întotdeauna am afirmat că dacă nu suntem responsabili și nu respectăm regulile, riscăm să o luăm de la capăt sau să se reactiveze această infecție. Credeam că este numai un accident şi că acest trend nu va continua. Dacă numărul de cazuri și numărul de decese vor crește, riscăm să asistăm din nou la unele restricții. Totuși, aș vrea să atrag atenția că trebuie să ținem cont de aceste reguli. Relaxarea se va accentua în măsura în care vom vedea că evoluția pandemică este bună. Sper ca acest număr să nu fie mare și în zilele următoare și să păstrăm un trend de 100-150 de cazuri”, a spus Virgil Musta, şeful Secţiei COVID de la Spitalul de Boli Infecţioase Timişoara, într-o intervenţie la Digi 24.

Imunitatea la COVID 19, măsurată a doua oară

5,2% din populația spaniolă a trecut de impactul coronavirus și prezintă anticorpi împotriva bolii, conform celei de-a doua faze a studiilor de seroprevalență. Această cifră are în vedere o marjă de eroare de la 4,9% la 5,5%.

Acest lucru a fost anunțat de autoritățile din domeniul sănătății într-o apariție în care Raquel Yotti, directoarea Institutului de Sănătate Carlos III, a fost responsabilă de a oferi datele studiului la care au participat 63.564 de persoane din eșantionul național și care a mai avut 3.355 de participanți din insule. Aceste date presupun o rată de participare de 76%.

Cifra crește cu câteva puncte procentuale comparativ cu prima fază a acestui studiu, în care doar 5% din populația spaniolă apare că a generat anticorpi împotriva bolii.

Cu toate acestea, toate aceste cifre sunt foarte departe de procentul care ar trebui atins pentru a obține imunitate de grup. Aproximativ 60-70% din populație ar trebui să depășească COVID-19 pentru ca imunitatea să fie validă la nivelul întregii societăţi, după cum a stabilit raportul pregătit de Ministerul Sănătăţii, împreună cu Institutul de Sănătate Carlos III, Institutul Național de Statistică și guvernele regionale.

 

 

Leave a reply