sâmbătă, octombrie 24

CAB: audierile în dosarul “Colectiv” au început; Piedone vrea să dea declaraţii mai târziu

1
205

Judecătorii de la Curtea de Apel Bucureşti au început miercuri audierile în dosarul ”Colectiv”, în care au fost condamnaţi în primă instanţă fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone, funcţionari din primărie, patronii clubului, doi pompieri, pirotehnişti şi reprezentaţii unei firme de artificii.

Judecătoarea Adina Dumitrache, preşedintele completului de judecată, i-a chemat pe inculpaţi în faţă şi i-a anunţat că au dreptul să dea declaraţii, iar cine nu doreşte acum va fi audiat mai târziu, dar la “cerere”.

Doar trei inculpaţi au spus că vor să fie audiaţi miercuri, iar alţii, printre care şi Piedone, au precizat că vor să dea declaraţii la alt termen al procesului.


Dintre patronii clubului, Costin Mincu a anunţat că este de acord să fie audiat la acest termen de judecată.

Răspunzând întrebărilor puse de judecători, Costin Mincu a relatat că el nu şi-a pus niciodată problema să organizeze în clubul Colectiv spectacole cu artificii.

“Ne-am dorit să facem un club de muzică live. Am căutat o firmă de design acustic. Firma avea un portofoliu mare. Noi, în Colectiv, nu am organizat niciodată spectacol cu artificii. Nu mi-am pus problema niciodată să facem spectacole de artificii. Niciodată nu ne-a cerut cineva spectacole de artificii. (…) M-a sunat un membru al trupei (Goodbye to Gravity – n.r.), care a spus că îşi vor face singuri spectacolul. (…) Înainte cu o săptămână ne-a comunicat că trebuie să-l contacteze pe colegul meu, Alin George Anastasescu. După aceea nu am avut nicio discuţie nici cu trupa, nici cu colegul meu Alin. (…) Nu ştiam la acel moment că vor folosi flacără deschisă. Nu am băgat în contract că nu aveau voie cu efecte pirotehnice, pentru că nu mi-au spus”, a declarat Costin Mincu.

Mincu a făcut referire şi la discuţia avută cu pompierii de la ISU în legătură cu avizul de Protecţie şi Securitate la Incendiu (PSI).

“Pe planul de evacuare era menţionat că era interzis lucrul cu focul. Dânşii au spus aşa: că sunt în control şi că în momentul în care vom depune documentele la Primărie să îi contactăm şi i-am contactat. Au venit cu un teanc de documente, pe care le-am semnat. Nu am încheiat contract cu firma indicată de ei. În legătură cu autorizaţia PSI nu au zis nimic”, a explicat Costin Mincu.

Pe 16 decembrie 2019, Cristian Popescu-Piedone a fost condamnat la 8 ani şi 6 luni închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în legătură cu eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru clubul Colectiv.

Totodată, cei trei patroni ai clubului Colectiv – Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu – au primit câte 11 ani şi 8 luni închisoare pentru ucidere din culpă în formă agravantă, vătămare corporală din culpă în formă agravantă şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă.

Daniela Niţă – patroana firmei de artificii Golden Ideas Fireworks Artists – a fost condamnată la 12 ani şi 8 luni de închisoare cu executare. În acelaşi dosar, pirotehniştii Viorel Zaharia şi Marian Moise au primit 9 ani şi 8 luni de închisoare şi, respectiv, 10 ani. De asemenea, Cristian Niţă, director al firmei de artificii, a primit 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare.

George Matei şi Antonina Radu, cei doi pompieri de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti care au verificat clubul Colectiv fără a lua măsurile legale în privinţa respectării normelor PSI, au fost condamnaţi la câte 9 ani şi 2 luni de închisoare.

Aurelia Iofciu, şefa Serviciului autorizări comerciale din Primărie, a primit 8 ani de închisoare, Larisa Luminiţa Ganea, consilier superior – 7 ani, Ramona Sandra Moţoc, referent superior – 3 ani de închisoare cu suspendare. În cazul Ramonei Moţoc, instanţa a dispus prestarea a 90 de zile de muncă în folosul comunităţii.

De asemenea, persoanele condamnate au fost obligate să plătească, în solidar cu Primăria Sector 4 şi ISU Bucureşti-Ilfov, daune morale şi materiale de peste 50 de milioane de euro către victimele incendiului din octombrie 2015.

Decizia Tribunalului Bucureşti a fost atacată cu apel de persoanele condamnate, dar şi de către procurori.

În motivarea deciziei de condamnare, publicată în martie 2020, judecătorul Mihai Bălănescu de la Tribunalul Bucureşti susţinea că tragedia de la clubul Colectiv este rezultatul unei activităţi infracţionale în lanţ, iar atitudinea inculpaţilor nu rezidă în lipsa unei educaţii juridice, ci în lăcomie, iresponsabilitate şi ignoranţă a legii.

“Instanţa reţine că tragedia de la clubul Colectiv este rezultatul unei activităţi infracţionale în lanţ, în raport cu un cadru legislativ care, chiar dacă nu era perfect, oferea instrumente previzibile/predictibile de evitare (a tragediei – n.r.). Atitudinea subiectivă a inculpaţilor nu rezidă în lipsa unei educaţii juridice, ci în lăcomie, iresponsabilitate şi ignoranţă a legii. Inculpaţii, deşi unii sunt educaţi în condiţiile unei societăţi în tranziţie, dar libere, democratice şi cu o carieră de antreprenor, au adoptat o atitudine de negare, ‘invocând’ pretinsa vinovăţie a altor coinculpaţi, a altor persoane, a unor autorităţi, a statului, dar şi calitatea legii. Este tipic pentru astfel de antreprenori, care, atunci când se discută iniţierea/derularea unei afaceri, profitul sau reglementările salariale, solicită o intervenţie a statului cât mai mică prin debirocratizare, liberalizare, legiferare neexcesivă, să invoce brusc în cazul unor tragedii calitatea unor instituţii/politici publice”, spunea magistratul.

Judecătorul considera că atitudinea unor inculpaţi din acest dosar, de împiedicare a aflării adevărului despre ce s-a întâmplat la Colectiv, “denotă cinism, rea-credinţă şi lipsă de respect” faţă de cei care au murit sau au fost răniţi în incendiu. AGERPRES

1 comment

Leave a reply