În Marea Britanie e recomandată o distanță de minimum un metru, în Spania un metru și jumătate, în România – doi metri. Distanțarea socială face parte din setul de trei măsuri fundamentale anunțate de OMS pentru prevenirea răspândirii pandemiei, pe lângă purtarea măștii și igiena mâinilor.
Dar ce te faci când apar dovezi care aruncă în aer chiar și aceste distanțe stabilite de statele lumii occidentale?
Căci una dintre marile controverse ale pandemiei COVID-19 este posibilitatea transmiterii noului coronavirus prin aerosoli, acele particule foarte fine care rămân în suspensie şi pot apărea atât din cauza picăturilor infectate expulzate atât prin tuse ori strănut, cât şi prin activităţi precum vorbitul sau cântatul.
Această posibilitate a fost investigată de o echipă de cercetători americani din cadrul Universităţii Florida, studiul relevând prezenţa virusului ”viabil” în aer într-o încăpere de spital la circa cinci metri distanţă de un pacient infectat.
S-a ajuns la această concluzie în urma analizei unor mostre din aerul încăperii unde erau internaţi doi pacienţi infectaţi cu noul coronavirus, unul dintre ei având o infecţie respiratorie activă.
Mostrele au fost analizate în laborator, prin secvenţierea genomului virusului prelevat din aer şi al virusului izolat într-o cultură celulară. Rezultatul obţinut arată izolarea coronavirusului ”viabil” (care poate infecta alte persoane) în mostrele de la o distanţă cuprinsă între 2 şi 4,8 metri de pacientul cu infecţia activă, distanţă peste cea regăsită în recomandările actuale privind distanţarea socială menită să prevină răspândirea virusului.
Secvenţa genomului tulpinei virusului SARS-CoV-2 izolată din mostre a fost identică cu cea izolată de la pacientul cu infecţia activă, asigură autorii studiului citat de Agerpres.
Aceştia consideră că în cadrul strategiilor împotriva răspândirii noului coronavirus este nevoie de ”o orientare clară” cu privire la măsurile de control a aerosolilor, mai ales în spaţiile închise, unde păstrarea unei distanţe de doi metri ar putea fi insuficientă şi poate crea de asemenea o falsă senzaţie de siguranţă.
În atare condiții, există o concluzie clară: pentru a limita cât de mult putem riscul de a ne infecta cu particule de aerosoli, rămâne încă valabil unicul scut de protecție: masca.
Purtarea ei poate preveni riscul infectării chiar și atunci când distanța nu mai e sigură.
Pai se stie ca distanta ar fi de cam 4 metri de mult. Dar a fost ignorata!
Cum ignorate au fost datele despre boala existenta in CHina inca din decembrie.
Cum OMS, sluga a Chinei comuniste, a facut propaganda pentru mentinerea granitelor inchise, cum acelasi OMS se duce in CHina, dar nu in Wuhan..
La atitea luni de la declararea pandemiei nu exista colaborare internationala in a stapini mecanismul transmisiei, durata de viata a virusului pe suprafete, tratamente…
Ce se face cu lenjeria de pe paturile celor bolnavi de acest virus chinezesc? Se arunca/ arde? Se dezinfecteaza? Daca da cu ce? Cit timp? Dar cu echipamentul purtat de personalul medical?
Cum se face igienizarea saloanelor unde au fost bolnavi cu acest virus?
Cum se verifica?
N-am auzit/citit/vazut de astfel de intrebari puse celor ce ar trebui sa raspunda! Nici articole cu tema asta!!! De ce oare?
A purta masca, a te spala pe maini, a sta la distanta, reguli ce se aplicau sau incercau sa se aplice si la gripa spaniola de acum un secol!!!
In orice spital NORMAL cind intri ai/aveai la intrare o cutie de masti si un gel desinfectant pentru maini. Iar in toalete era scris si desenat cum sa te speli pe maini…