vineri, octombrie 23

Ce face România în caz de criză alimentară? Unele ţări opresc exporturile de hrană din cauza pandemiei. ONU cere “stoparea restricţiilor” comerciale

0
350

Deoarece noua pandemie coronavirus închide fabrici şi spaţii de producţie la nivel mondial și trimite țările în blocaj economic, aceste perturbări amenință să taie lanțurile de aprovizionare și să crească insecuritatea alimentară, relatează CNN.

“Rafturile supermarketurilor rămân aprovizionate în mare parte, deocamdată. Dar o criză pandemică prelungită ar putea crea rapid încordare în lanțurile de aprovizionare cu alimente, o rețea complexă de interacțiuni care implică fermieri, contribuții agricole, fabrici de procesare, transport maritim, comercianți și multe altele”, a anunţat Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) într-un raport lansat la sfârșitul lunii trecute.


Problema nu este însă lipsa de alimente – cel puțin, nu încă. Mai degrabă, este vorba de măsurile drastice din lume ca răspuns la virus, ceea ce creează probleme mari pe piaţă.

Închiderea frontierelor, restricțiile de circulație și întreruperile din industria de transport și aviație au îngreunat continuarea producției alimentare și a transportului de mărfuri la nivel internațional – plasând țările cu puține surse alternative de alimente în situaţie de risc ridicat.

Companiile aeriene au pus la sol mii de avioane, iar porturile au închis containere cu alimente, medicamente și alte produse, au declarat liderii ONU la Conferința pentru comerț și dezvoltare din 25 martie.

Instabilitatea intensificată în aprovizionarea cu alimente la nivel mondial îi va afecta pe majoritatea celor mai săraci cetățeni, a avertizat Comitetul ONU pentru Securitatea Alimentară Mondială (CFS) într-o lucrare luna trecută.

Chiar și companiile și organizațiile private au solicitat măsuri imediate pentru a face față catastrofei alimentare viitoare.

“Guvernele, întreprinderile, societatea civilă și agențiile internaționale trebuie să ia măsuri urgente și coordonate pentru a împiedica transformarea pandemiei COVID într-o criză alimentară și umanitară globală”, au cerut public, într-o scrisoare deschisă, lideri mondiali, de la oamenii de știință, politicieni și manageri de mari companii precum Nestle și Unilever .

The Guardian: unele ţări au început să oprească exporturile

Măsurile protecționiste ale guvernelor naționale în timpul crizei de coronavirus ar putea provoca deficiențe alimentare în întreaga lume.

Recolta a fost bună, iar perspectivele pentru culturile discontinue sunt promițătoare, dar o penurie de lucrători din cauza crizei coronavirusului și o mișcare a statelor către protecționism – tarife și interdicții la export – ar putea crea rapid probleme, şi nu în viitorul îndepărtat, ci chiar în săptămânile următoare, a avertizat Maximo Torero, economist-şef al Organizației ONU pentru Alimentație și Agricultură, într-o declaraţie pentru celebrul ziar britanic The Guardian.

„Cel mai rău ce se poate întâmpla este ca guvernele să restricționeze fluxul de produse alimentare”, a spus el. „Toate măsurile împotriva liberului schimb vor fi contraproductive. Nu este momentul pentru restricții sau pentru punerea în aplicare a barierelor comerciale. Acum este momentul să protejăm fluxul de produse alimentare în întreaga lume”, a spus Torero.

Potrivit specialistului, guvernele trebuie să reziste apelurilor interne pentru a-și proteja propria aprovizionare cu alimente, restricționând exporturile, așa cum au început unii să facă.

Kazahstanul, unul dintre cei mai mari exportatori, a interzis exporturile de făină de grâu, precum a impus și restricții la hrișcă și legume, inclusiv ceapă, morcovi și cartofi, potrivit unui raport al Bloomberg.

Vietnam, al treilea cel mai mare exportator mondial de orez, a suspendat temporar contractele de export de orez. Rusia, cel mai mare exportator de grâu din lume, poate amenința, de asemenea, să restricționeze exporturile, așa cum s-a întâmplat până acum, iar poziția SUA este pusă la îndoială, dată fiind dorința lui Donald Trump de un război comercial.

„Barierele comerciale vor crea o volatilitate extremă”, a avertizat Torero. „Vor înrăutăți situația. Asta observăm în cadrul crizelor alimentare”, a avertizat specialistul ONU.

Mâncăm masiv de la import

O criză alimentară în perioada următoare ar prinde România complet nepregătită. La ora actuală, mare parte din produsele alimentare aflate pe rafturile magazinelor sunt fie de import, fie procesate în exterior. În situaţia în care criza alimentară nu va putea fi oprită energic, tendinţa va fi ca fiecare ţară să-şi tragă “spuza pe turta ei”. 

Cu alte cuvinte, ţările mari producătoare şi exportatoare de produse alimentare (Franţa, Olanda, Italia, Spania, Grecia, Turcia), de unde importă şi România masiv, şi-ar ţine hrana pentru consum propriu, ceea ce ar afecta puternic ţările care nu au producţie proprie suficientă pentru consum intern.

Deşi România dispune de un potenţial agricol ridicat în raport cu majoritatea statelor europene, valorificarea acestuia rămâne printre cele mai scăzute, randamentele obţinute de fermierii locali (calculate ca raport între producţia obţinută şi suprafeţele cultivate/efectivele de animale sacrificate) fiind printre cele mai reduse din UE, sub cele ale Poloniei şi Ungariei”, subliniază Banca Naţională a României (BNR), într-un raport asupra inflaţiei, citat de ziarul Adevărul.

Astfel, activitatea industriei alimentare nu a reuşit să facă faţă avansului recent al consumului intern de produse alimentare, care a fost impulsionat de creşterile salariale sau extinderea cotei reduse a TVA la nivelul tuturor bunurilor alimentare. Aşadar, surplusul de cerere a fost acoperit în cea mai mare parte din importuri, ceea ce a influenţat şi preţurile

Deficitul comerţului internaţional cu produse alimentare s-a adâncit continuu în ultimii ani, până la 2,8 miliarde euro în anul 2016 şi 2,6 miliarde euro în primele 10 luni ale anului 2017, explicând în prezent mai mult de un sfert din deficitul total de bunuri, potrivit datelor BNR.

Cele mai marcante dezechilibre identificate de banca centrală se referă la produsele cu tradiţie pe plan local. Astfel, România a ajuns să importe masiv mere, struguri, tomate şi cartofi. La toate aceste culturi, producţia din ultimii 10-20 de ani a stagnat sau chiar a scăzut.

De exemplu, evidenţiază BNR, oricât de neaşteptat ar fi din perspectiva potenţialului şi a tradiţiei locale, printre sursele importante ale deficitului comercial asociat fructelor se regăsesc merele, în condiţiile în care România deţinea în 2016 peste 10 la sută din totalul suprafeţei cultivate cu meri la nivel european, dar numai 3,6 la sută din totalul producţiei.

Diferenţa dintre randamentele obţinute pe plan local şi cel mediu la nivel comunitar este chiar mai accentuată în cazul tomatelor, unde România deţine 9,1 la sută din suprafaţa cultivată şi doar 2,4 la sută din totalul producţiei.

De altfel, producţia de legume şi fructe, în general, se plasează mult sub potenţial, activitatea investiţională precară a fermierilor reflectându-se negativ pe multiple paliere: mecanizarea lucrărilor, realizarea irigaţiilor, tratarea terenurilor cu îngrăşăminte, construcţia de sere, reconversia terenurilor, înlocuirea plantaţiilor pomicole şi viticole îmbătrânite cu plantaţii noi cu specii performante, insuficienţa spaţiilor de depozitare etc.

În consecinţă, de multe ori, este mai avantajos pentru operatorii comerciali să se aprovizioneze de la furnizori externi, capabili să asigure fluxuri stabile în parametri cantitativi şi calitativi corespunzători.

Leave a reply