Asociația Spaniolă de Pediatrie (AEP) avertizează întreg personalul medical cu privire la „cazuri de șoc pediatric” la copii care ar putea fi legate de boala COVID-19. Potrivit unui document intern la care avut acces postul de televiziune La Sexta, „este prioritară recunoașterea acestor simptome pentru a-i trimite de urgență pe acești pacienți minori la un centru spitalicesc”.
„De la Asociația Spaniolă de Pediatrie, dorim să alertăm pediatrii și medicii care analizează copii despre apariția în ultimele două săptămâni a unui număr de pacienți copii, caracterizaţi printr-o neobișnuită durere abdominală, însoțită de simptome gastrointestinale (diaree și / sau vărsături), cu o stare generală acceptabilă, dar care poate evolua în câteva ore până la șoc, cu tahicardie și hipotensiune, chiar și în absența febrei. Majoritatea cazurilor au fost depistate la copii sau adolescenți de vârstă școlară „, afirmă AEP într-o comunicare internă pentru pediatri.
AEP mai explică faptul că durerea abdominală și simptomele gastro-intestinale au fost asociate cu inflamații cardiace (miocardită) și s-au observat la unii copii cu PCR pozitiv pentru SARS-CoV2 (test pentru depistarea coronavirusului efectuat cu mostre de sânge, nu cu secreţii, cel mai sigur), dar şi cu PCR negativ.
Apel la calm: „Au fost foarte puține cazuri”
Cu toate acestea, Asociația Spaniolă de Pediatrie face un apel la calm, prin faptul că „tabloul clinic descris în această comunicare profesională este foarte rar și au existat foarte puține cazuri în Spania, în mare parte datorită faptului că modelul pediatric spaniol permite să se acționeze preventiv la primele simptome „.
„Este important să liniștiți familiile, deoarece o astfel de afecțiune clinică cunoscută sub numele de șoc pediatric este foarte rară”, spun pediatrii, care insistă că, așa cum s-a arătat în practica clinică, în marea majoritate a cazurilor, COVID-19 face forme uşoare la copii.
Deși „nu se știe dacă este doar o asociere temporară”, specialiştii pediatri subliniază că aceste cazuri au fost semnalate şi în Italia, Marea Britanie, Franța și Belgia, cel puțin.
„Momentan nu s-a stabilit dacă aceste cazuri sunt o coincidență temporală cu pandemia COVID-19 sau au un tip de relație cauzală”, au specificat specialiştii, într-o declarație pentru mass-media.
Din acest motiv, „când apar unele dintre aceste simptome, se recomandă să existe un indice ridicat de suspiciune, să monitorizeze ritmul cardiac și tensiunea arterială și să evalueze trimiterea urgentă la un spital din apropiere”.
Întrebat despre această problemă în apariția sa zilnică, Fernando Simón, şeful Centrului de Alerte şi Urgenţe din Ministerul Sănătăţii, consideră că este ceva care nu poate fi confirmat la nivel central și subliniază că „ar fi necesar să facem un studiu, să evaluăm nivelul de bază și să știm în mod specific câți dintre acei copii sunt infectați de COVID-19”.
„Sunt informații care au apărut. Dacă pediatrii în cauză sunt îngrijoraţi, în mod evident ceva se află în spatele acestor semnalări medicale”, a adăugat directorul Centrului pentru Alerte pentru Sănătate.
Coronavirusul la copii, o mare necunoscută

Jonas F. Ludvigsson, reputatul epidemiolog suedez
Având în vedere puținele informații disponibile, cercetătorul Jonas F. Ludvigsson a publicat, pe 20 martie, în revista Acta Paediatrica, o revizuire a studiilor publicate în lume, încă de la începutul anului, care au analizat impactul SARS-Cov-2 la cea mai tânără populație. În total, au fost investigate 45 de locuri, cele mai multe au fost dezvoltate în China, dar și în Europa (Italia) și Statele Unite.
Concluziile sale sunt următoarele: copiii infectați au o perioadă mai scurtă de incubație a bolii (1 sau 2 zile comparativ cu maximul de 14 zile, la un adult), iar simptomele lor sunt mai ușoare, în principal febră (sub 39 de grade ), roșeață faringiană, tuse și, mai puțin frecvent, vărsături și diaree.
În plus, au un prognostic mai bun, cu o morbiditate respiratorie mai mică (pneumonie și sindromul de respiratie acută) și mai puține decese (doar două au fost înregistrate la nivel mondial, ambele în China). Pe de altă parte, incidența cazurilor severe și critice scade odată cu vârsta, trecând de la 10% la copiii cu vârsta sub un an la 3% în grupul de vârstă 16-17 ani.
Printre posibile explicaţii, aceea că receptorul pentru proteina S a virusului, ECA2 (enzima de conversie a angiotensinei 2), este mai puțin matur și poate determina virusul să aibă o capacitate mai mică de a pătrunde în celulele sănătoase.
De asemenea, copiii suferă de infecții virale constante, astfel încât sistemul lor imunitar poate fi mai pregătit să răspundă rapid la SARS-Cov-2. În plus, de obicei nu au comorbidități care agravează evoluția COVID-19 (boli cardiovasculare, diabet, hipertensiune arterială sau insuficiență respiratorie cronică), deci procesul viral se poate manifesta mai ușor.