miercuri, decembrie 8

Cazul ”Rafila”. De ce copiii se infectează mai puțin, contagiază mai puțin și suferă mai puțin forme grave din cauza COVID

0
1209

Copiii nu sunt nici extrem de contagioși cu COVID, nici nu sunt infectați în aceeași proporție ca adulții și nici, atunci când suferă de boală, nu suferă aceleași efecte devastatoare ca și vârstnicii. În majoritatea cazurilor, nici măcar nu dau rezultate pozitive pentru PCR, în ciuda faptului că sunt purtători. De ce?

„Răspunsul nu este simplu și nici nu există un singur motiv, dar este evident că aceasta este realitatea”, explică Jesús Rodríguez Baño, cercetător, profesor de medicină la Universitatea din Sevilla și șeful serviciului de Boli Infecțioase de la Spitalul Universitar Virgen Macarena. Un articol din Nature analizează cauzele acestei protecții mai mari a minorilor.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), din cazurile diagnosticate cu COVID, 1,2% corespund copiilor cu vârsta sub patru ani; 2,5%, cu copii între patru și 14 ani; 9,6%, la tineri între 15 și 24 de ani. 64% din infecțiile detectate au apărut la persoanele între 25 și 64 de ani și puțin peste 22% la persoanele mai în vârstă decât această ultimă limită de vârstă.


Una dintre explicațiile pentru această disproporție de incidență se găsește, potrivit lui Rodríguez Baño, în răspunsul înnăscut al sistemului imunitar.

Cu acest sistem de apărare se naște un copil și el permite protejarea organismului de infecții. Este prima linie de răspuns a organismului la un agent patogen, esențială în combaterea SARS-CoV-2.

Se știe, anihilarea lui este esențială în primele momente când, dacă răspunsul imunitar este puternic și țintit, particulele SARS-CoV-2 nu se mai pot multiplica.

Detalii, AICI

Pe măsură ce organismul îmbătrânește, scade răspunsul imun rapid

Bătrânii au un sistem imunitar care nu atacă virusul în momentul-cheie: debutul bolii

„Este posibil ca în cazul copiilor răspunsul să fie mai eficient și mai rapid. Acest lucru este foarte important pentru a evita replicarea virală inițială”, avertizează cercetătorul de la Institutul de Biomedicină din Sevilla (IBiS) și membru al Rețelei spaniole de cercetare în patologie infecțioasă (REIPI).

O singură particulă virală SARS-CoV-2 poate face până la 100.000 de copii ale sale în doar 24 de ore.

La vârstnici există un efect numit imunosenescență, deteriorarea progresivă a sistemului imunitar odată cu vârsta.

Din această primă linie de apărare se generează imunitatea dobândită, ceea ce implică generarea de limfocite de memorie capabile să re-detecteze infecția în timp și să reactiveze mecanismele de protecție. La vârstnici apare însă un efect numit imunosenescență, deteriorarea progresivă a sistemului odată cu vârsta.

„Această imunitate dobândită este, de asemenea, cheia care generează vaccinul. Imunitatea înnăscută este foarte importantă la început, dar cea dobândită este cea care termină treaba”, simplifică Rodríguez Baño pentru a explica procesul.

Răspunsul rapid și eficient al sistemului imunitar nou dezvoltat al celor mici previne replicarea virusului și poate explica de ce multe dintre cazuri sunt negative în testul PCR.

Misterul proteinei ACE2

Un articol din Nature Communications relevă un caz particular: trei copii cu vârsta sub zece ani din aceeași familie au dezvoltat anticorpi și doi dintre ei au prezentat simptome ușoare, dar niciunul dintre ei nu a dat rezultate pozitive în testul PCR după 11 teste pe parcursul a 28 de zile. În schimb, părinții lui au fost pozitivi încă din primul moment.

Simptomatologia ușoară este un alt aspect pe care oamenii de știință îl investighează. Studiul Kids Corona la Spitalul Sant Joan de Déu din Barcelona pe 411 familii cu un total de 724 copii cu cel puțin un părinte cu covid a arătat că mai mult de 99% dintre minori nu prezentau simptome sau acestea nu erau foarte relevante. În timp ce 33,8% dintre adulții din acest studiu au avut o sarcină virală în nasofaringe o lună mai târziu, iar această circumstanță s-a produs doar la 11,9% dintre copii.

Explicația, reflectată într-o investigație publicată în Nature Immunology pe 32 de adulți și 47 de sub 18 ani, este că copiii produc anticorpi care sunt direcționați în mod special către proteinele spiculelor coronavirusului, cele care permit infecția și replicarea virală.

Un alt motiv analizat pentru a determina protecția mai mare a copiilor în pandemie este prezența unui număr mai mic de receptori ACE2, o proteină umană fundamentală pentru infecția cu coronavirus.

Exemplul școlilor din Marea Britanie

Shamez Ladhani (Twitter)

O lucrare publicată în Science reflectă modul în care vârful agentului patogen folosește proteina ACE2 pentru a se încadra în celula umană și pentru a introduce materialul genetic al acesteia.

Celula, care poate fi mai slabă la adulți, potrivit lui Rodríguez Bath, confundă ARN-ul virusului cu cel al sistemului imunitar propriu și facilitează multiplicarea virusului.

„Din motive pe care nu le cunoaștem, copiii au mai puțini receptori ACE2, exemplifică cercetătorul.

O lucrare recentă a arătat că doar 86 din 1.081 de cazuri de pacienți pediatrici COVID analizați între 1 iulie și 31 octombrie au fost transmisori ai infecției către restul familiei lor, potrivit studiului Pediatric Covid din Catalonia, citat de ziarul El Pais.

Alte cercetări publicate săptămâna aceasta în The Lancet Infectious Diseases întăresc această realitate.

„Infecțiile și focarele au fost rare în mediile educaționale după ce școlile s-au redeschis după vacanțele de vară”, spune Shamez Ladhani, unul dintre autori și medic din sistemul public de sănătate din Marea Britanie, ale cărui date au servit la realizarea lucrării.

„Virusul s-a răspândit mai frecvent în rândul personalului, în timp ce transmiterea de la copil la copil a fost rară”, avertizează lucrarea.

N-a fost o garanție pentru familia doctorului Rafila

José Luis Gómez, profesor la o școală primară din Aljarafe din Sevilia, confirmă incidența scăzută a coronavirusului în rândul elevilor din Spania, ratificată de Ministerul Educației.

Conform datelor oferite în urmă cu o lună, numărul de săli de clasă aflate în carantină a fost de 6.469 până la data studiului, adică doar 1,67% din totalul sistemului educațional spaniol.

Alexandru Rafila

Totuși, nu e o garanție că infectarea slabă la copii nu duce la transmiterea virusului.

Este deja celebrul cazul medicului Alexandru Rafila, reprezentantul României la OMS, care a spus că s-a infectat tocmai prin transmiterea COVID între copii și de la copil la adult.

„Din câte se vede, sunt OK. Toată problema a fost legată de contactul cu un coleg care se testase chiar cu foarte puțin timp în urmă. Copiii noștri s-au jucat împreună. Și acesta a fost, de fapt, momentul în care am aflat, după câteva zile, că aș putea să fiu infectat, pentru că pentru acel coleg lucrurile se confirmaseră”, a explicat Rafila.

 

VEZI ŞI:

Interviu BBC: „Vom avea soldați-roboți și roboți-soldați. 70% din oameni trăiesc în Facebook sau Twitter. Controlezi mintea, ai puterea”

Ziua în care UE și-a luat Europa înapoi și AUR a murit deja. Kovesi are cuvântul!

Cum ajunge coronavirusul din nas în creier. Primele imagini microscopice explică pierderea mirosului, a gustului, afectarea respirației

Siegfried Mureșan și Cristian Ghinea anunță revoluția digitală: ”Reformăm și modernizăm România!”

Leave a reply